Cu durere si dragoste pentru omul contemporan


Cu durere si dragoste pentru omul contemporan - coperta carte

Autor :

Editura Evanghelismos

Pret :   20.12 lei


 bucati





Cu durere si dragoste pentru omul contemporan . Cu durere si dragoste pentru omul contemporan este primul volum din colectia "Cuvinte duhovnicesti" ale Cuviosului Paisie.In acest volum Staretul sau Gheronda, cum i se spunea, face o radiografie foarte precisa a societatii de astazi, o societate in care la loc de cinste se afla desfraul, betia, minciuna, inselatoria, o societate in care pacatul a devenit moda.Parintele vedea cu ochi duhovnicesti ca "lumea sufera, se pierde si, din pacate, toti oamenii sunt nevoiti sa tra...


13 x 20 cm
384 p.
Coperti cartonate

Cuvinte duhovnicesti, volumul I.

Oamenii au devenit ca animalele
„Cum au devenit oamenii! Ca animalele! Stiti ce fac animalele ? La īnceput intra īn grajd, se balega, urineaza... Dupa aceea balegarul īncepe sa fermenteze. Cum īncepe sa fermenteze, simt o caldura. Nu le lasa inima sa plece din grajd; le place. Asa si oamenii, vreau sa spun ca simt caldura pacatului si nu-i lasa inima sa plece, īnteleg ca miroase urīt, dar nu-i lasa inima sa plece din caldura aceea. Iata, de va intra acum unul īn grajd, nu va putea suferi mirosul urīt. Altul care e mereu īn grajd nu e deranjat; s-a obisnuit.”

La ce stapīn lucrezi?
„Oamenii īndepartati de Dumnezeu mereu sīnt nemīngīiati si de doua ori chinuiti. Cel ce nu crede īn Dumnezeu si īn viata viitoare, pe līnga faptul ca ramīne nemīngīiat, īsi osīndeste si sufletul sau vesnic. La ce stapīn lucrezi, de la acela vei lua si plata. Daca lucrezi la stapīnul cel negru, īti face viata neagra īnca de aici. Daca lucrezi pentru pacat, vei fi platit de diavolul. Daca lucrezi pentru virtute, vei fi platit de Hristos. Si cu cīt vei lucra mai mult pentru Hristos, cu atīt vei straluci mai mult si te vei veseli. Dar noi spunem: "E timp pierdut sa lucram pentru Hristos !". Īnsa aceasta este īnfricosator ! Sa nu recunoastem jertfa lui Hristos pentru om ! Hristos S-a rastignit ca sa ne elibereze de pacat, ca sa īnnoiasca tot neamul omenesc. Ce a facut Hristos pentru noi ? Si ce facem noi pentru Hristos ?
Lumea vrea sa pacatuiasca si Īl vrea si pe Dumnezeu Bun. El sa ne ierte si noi sa pacatuim. Noi adica sa facem orice vrem si Acela sa ne ierte. Sa ne ierte mereu si noi... vioara noastra

De ce se islamizeaza francezii ?
„Īn Franta, cu toate ca e stat avansat - nu e supradezvoltat - de curīnd (N.e.: acestea s-au spus īn 1988) optzeci de mii au devenit musulmani. De ce ? Pentru ca au facut din pacat moda. Vezi bine ca erau mustrati si au vrut sa-si odihneasca constiinta. Si precum vechii elini, ca sa-si īndreptateasca patimile lor, au aflat pe cei doisprezece zei, asa si acestia au cautat sa afle o religie care sa le justifice patimile lor, ca sa aiba odihna īn problema asta. Mahomedanismul īi serveste īntr-un anumit fel. Le īngaduie sa ia cīte femei vor. Le fagaduieste īn cealalta viata un munte de pilaf, un lac de iaurt, un rīu de miere. Si orice pacate ar avea, daca īi spala cu apa calda cīnd mor, se curatesc. Merg la Alah curati. Ce altceva vor ? Toate la īndemīna. Dar francezii nu vor afla odihna. Vor sa-si odihneasca cugetul, dar nu se vor odihni, pentru ca patimile nu se justifica.
Orice ar face oamenii, si fara simtire de ar fi, tot nu vor afla odihna. Vor sa justifice cele ce nu se pot justifica, dar launtric se chinuiesc, se salbaticesc. De aceea cer distractii, alearga la muzica, se īmbata, privesc la televizor. Adica casca gura, ca sa uite de ei īnsisi pentru ca sunt mustrati. Si cīnd dorm, crezi ca se odihnesc ? Exista constiinta, vezi bine. Prima Sfīnta Scriptura pe care a dat-o Dumnezeu primilor creati este constiinta, si noi acum purtam fotocopia parintilor nostri.”

Pacatul da drepturi ispitei
„Multa demonizare exista astazi īn lume. Diavolul secera, deoarece oamenii contemporani i-au dat multe drepturi si primesc īnfricosatoare īnrīuriri diavolesti. Spunea cineva foarte bine: "Oarecīnd diavolul se ocupa de oameni; acum nu se mai ocupa ! I-a pus pe drumul lui si le spune: "Calatorie buna !" - si oamenii calatoresc". Este cumplit ! Vedeti, diavolii īn laturea Gadarenilor (Vezi Luca 8,26-55) au cerut voie de la Hristos ca sa intre īn porci; si asta pentru ca porcii n-au dat prilej diavolului si el nu avea dreptul sa intre īn ei. Hristos a īngaduit sa intre, ca sa fie pedepsiti israelitii, deoarece li se interzisese sa manīnce carne de porc.

– Parinte, sīnt unii care spun ca nu exista diavol.
Da, si mie mi-a spus cineva: "Sa scoti din traducerea franceza a cartii: "Sfīntul Arsenie Capadocianul", cele ce se refera la cei īndraciti, pentru ca europenii nu le vor īntelege. Nu cred ca exista diavol". Vezi, pe toate le explica prin psihologie. Daca acesti demonizati ai Evangheliei ar fi mers la psihiatri, i-ar fi supus la socuri electrice. Hristos a luat de la diavol dreptul de a face rau. Numai daca omul īi da dreptul, poate sa faca rau. Cīnd cineva nu are legatura cu Tainele Bisericii, da loc ispitei si primeste o īnrīurire diavoleasca.”

Marturisirea taie drepturile diavolului
„Cel putin sa mearga oamenii la un duhovnic sa se marturiseasca, spre a se īndeparta īnrīurirea diavoleasca de la ei, ca sa poata gīndi putin. Acum nu pot nici macar gīndi din pricina influentei diavolesti. Pocainta, marturisirea taie drepturile diavolului. Cu putin timp mai īnainte a venit īn Sfīntul Munte un vrajitor si a īngradit īn tarusi si plasa o portiune de teren aproape de Coliba mea. Daca trecea pe acolo unul nemarturisit, patea ceva rau. Nu stia de unde-i vine. Cum le-am vazut, am facut cruce si am trecut prin mijloc; le-am destramat.
>Dupa aceea vrajitorul a venit la Coliba, mi-a spus toate planurile lui si si-a ars cartile. Asupra unuia ce este credincios, merge la biserica, se marturiseste, se īmpartaseste, diavolul nu are nici o putere, nici o stapīnire. Face numai putin "ham-ham", ca un caine ce nu are dinti. Īnsa asupra unuia ce nu e credincios si īi da drepturi, are mare stapīnire. Īl poate omorī; are dinti si īl sfīsie. Potrivit cu drepturile ce i le da un suflet, este si stapīnirea diavolului asupra lui.
Daca un om o ia razna de la poruncile lui Dumnezeu, īl lupta dupa aceea patimile. Si daca lasa cineva sa-l razboiasca patimile, nu mai e nevoie de diavol ca sa-l razboiasca. Si diavolii au "specializare". Lovesc pe om tac-tac, asa fel ca sa-i afle suferinta, neputinta, si sa-l razboiasca. E nevoie de atentie, ca sa īnchidem usile si ferestrele - simturile - sa nu lasam fisuri ispitei si sa intre vrajmasul pe acolo unde sīnt punctele slabe. Daca lasi chiar si o crapatura deschisa, poate intra si īti va face pagube. Diavolul intra īn om, cīnd exista noroi īn inima sa, nu se apropie de faptura curata a lui Dumnezeu.
Daca se va curati inima de noroi, vrajmasul fuge si vine iarasi Hristos. Ca si mistretul, care cīnd nu afla noroi, guita si pleaca. La fel si diavolul nu se apropie de inima ce nu are mocirla. Ce treaba are īn inima curata si smerita ? Daca vedem īnsa casa noastra - inima noastra - ca este casa veche si vrajmasul locuieste īn ea, trebuie īndata s-o darīmam, ca sa fuga si chiriasul nostru cel rau, adica aghiuta. Pentru ca atunci cīnd pacatul se īnvecheste īn om, diavolul, fireste, dobīndeste mai multe drepturi.

Smerenia topeste pe diavol
Smerenia are mare putere si topeste pe diavolul. Este cel mai puternic soc pentru diavol. Acolo unde exista smerenie, diavolul nu are loc. Si acolo unde nu exista diavol, e firesc sa nu existe ispite. Odata un pustnic a silit pe un aghiuta sa spuna: "Sfinte Dumnezeule ...". A spus aghiuta: "Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte", dar nu spunea "miluieste-ne pe noi". Spune: "miluieste-ne pe noi!". Nimic. Daca ar fi spus, ar fi devenit īnger. Toate le spune aghiuta, dar pe "miluieste-ma" nu-l spune, pentru ca trebuie smerenie. "Miluieste-ma" are smerenie si sufletul ce īl rosteste primeste mila cea mare a lui Dumnezeu.

Diavolul stapīneste desertaciunea
– Parinte, de ce diavolului i se spune "stapīnitorul lumii ?" Chiar si este īntr-adevar ?
Asta mai lipsea, sa stapīneasca diavolul lumea. Cīnd Hristos a spus despre diavol "stapīnitorul acestei lumi" (In. 16, 11), n-a īnteles ca este stapīn pe lume, ci ca stapīneste desertaciunea, minciuna. Vai noua, sa lase Dumnezeu pe diavol sa stapīneasca lumea ! Īnsa cei ce īsi au inima lor daruita celor desarte, lumesti, unii ca acestia traiesc sub stapīnirea "stapīnitorului acestui veac" (Efes. 6,12). Adica diavolul stapīneste peste desertaciune, peste "lume". Ce īnseamna "lume" ? Nu īnseamna podoaba, īmpodobirea desarta ? Asadar cine e stapīnit de desertaciune este sub ocupatia diavolului. Inima robita de lumea desarta pastreaza si sufletul atrofiat si mintea īntunecata. Atunci, desi se vede cineva ca este om, dar īn esenta este avorton duhovnicesc.

Lucrurile lumesti ne pot rapi inima
Trebuie sa evitam lucrurile lumesti, ca sa nu ne rapeasca inima si sa ne folosim de cele simple, numai pentru a ne sluji de ele. Sa ne īngrijim īnsa sa fie sobre. Daca doresc sa folosesc un lucru frumos, īnseamna ca dau toata inima mea frumusetii si pentru Dumnezeu nu ramīne nici o bucatica. Treci pe undeva si vezi o casa cu marmura, cu o īnfatisare frumoasa, cu sculpturi, etc.
Te minunezi de pietre, de caramizi si īti lasi inima ta acolo. Sau vezi īntr-un magazin niste rame frumoase pentru ochelarii tai si le doresti. Daca nu le cumperi, īti lasi inima ta īn magazin. Daca le cumperi, īti atīrni inima de ramele ce le porti. Īn special femeile sunt furate usor. Putine sīnt acelea care nu-si vīnd inima celor desarte. Vreau sa spun ca diavolul le fura bogatia inimii lor cu toate cele lumesti, colorate, stralucitoare.

Bucuriile lumesti sunt bucurii materiale
– Parinte, oamenii lumesti spun ca simt un gol, desi au toate bunatatile.
Bucuria adevarata, curata se afla alaturi de Hristos. Daca te unesti cu El prin rugaciune, vei vedea sufletul tau rasplatit. Oamenii lumesti cauta bucuria īn distractii. Unii oameni duhovnicesti o cauta īn discutii duhovnicesti, īn predica, etc. Dar cīnd se termina acestea ramīn īntr-un gol si se īntreaba ce vor face īn continuare. Fie ca sīnt pacatoase, fie indiferente cele cu care se ocupa, la fel este. De ce nu merg mai bine sa se culce, ca sa fie buni a doua zi pentru lucru ?
Īmplinind dorintele lumesti ale inimii, nu vine bucuria duhovniceasca, ci stresul. Bucuria lumeasca aduce stresul si la oamenii duhovnicesti. Bucuria lumeasca nu este permanenta, nu este bucurie adevarata, ci este o bucurie temporara, a acelei clipe. Aceasta e bucurie materiala, nu este duhovniceasca. Iar cu bucuriile lumesti nu "se umple" sufletul omului. Ci mai degraba sīnt balast. Atunci cīnd simtim bucuria duhovniceasca, nu o mai dorim pe cea materiala. "Satura-ma-voi cīnd mi se va arata slava Ta" (Ps.16,15). Bucuria lumeasca nu odihneste pe omul duhovnicesc, ci īl oboseste. Pune un om duhovnicesc īntr-o casa lumeasca. Nu se odihneste. Desi omul lumesc crede ca el se odihneste, dar nu, se chinuieste. Se bucura la exterior, iar pe dinlauntru nu este multumit ci chinuit.

Despre duhul lumesc
Din pacate, duhul lumesc a influentat mult si pe oamenii duhovnicesti. Daca oamenii duhovnicesti lucreaza si gīndesc lumeste, ce sa mai faca mirenii ? Am spus unora sa ajute copii drogati si mi-au spus: "Daca facem o fundatie pentru drogati, nu ne va aduce nici un venit. De aceea vom face un azil de batrīni". Nu spun ca nu e nevoie si de azil de batrīni. Vai mie ! Ci, daca īncepem asa acestea, nu vor fi fundatii respectabile, ci ... "naufragiabile". Nu īnteleg ca fericirea lumeasca este nefericire duhovniceasca.

Despre duhul lumesc la monahi
Astazi exista monahi care traiesc monahismul pe dinafara. Nu fumeaza, traiesc simplu, citesc Fllocalia, vorbesc numai din Sfintii Parinti. Adica, asa precum īn lume, cei ce nu spuneau minciuni, īsi faceau semnul Crucii, mergeau la Biserica, si cīnd au crescut luau aminte la subiecte morale si credeau ca asta este tot. Asa se petrec lucrurile si īn unele manastiri si mirenii sīnt atrasi acolo. Dar, cīnd īi cunosc, vad ca acestia nu difera de mireni deoarece pastreaza tot duhul lumesc. Daca ar fi fumat, ar fi citit ziare, ar fi vorbit despre politica, i-ar fi evitat ca pe niste mireni si nu s-ar fi vatamat monahismul.

Monahismul catolic
Ati vazut si catolicii unde au ajuns ? Īmi aduc aminte ca acum cītiva ani, cīnd eram la Manastirea Stomiu, la Konita, mi-a adus cineva o bucata de ziar īn care scria: "Trei sute de calugarite au protestat: de ce sa nu vada si ele un film la cinema ? De ce īmbracamintea lor sa fie pīna jos si nu pīna la genunchi ?". Atīt de mult m-am īnversunat cīnd am citit asta, īncīt am spus: "Dar pentru ce va mai faceti totusi calugarite ? Si la urma scria ca toate si-au lepadat rasele. Dar dupa cum gīndeau, le aveau lepadate de mai īnainte. Odata am vazut o calugarita catolica, ce nu se deosebea cu nimic de o mireanca. Facea chipurile lucrare misionara si era complet ... ca unele din fetele cele foarte moderne. Sa nu īngaduim si la noi duhul acesta contemporan; sa nu ajungem si noi acolo.

Duhul lumesc este boala
Astazi lucrul cel mai important este sa nu ne modelam dupa acest duh lumesc. Este o mucenicie. Pe cīt putem, sa nu fim atrasi de acest curent si sa ne duca tīrīs pe acest canal. Pestii destepti nu se prind īn cīrlige. Vad momeala, īnteleg ca e momeala si pleaca de acolo, scapīnd astfel. Īn timp ce ceilalti vad momeala, alearga acolo sa manīnce si, hop, se prind. Asa si lumea: are momeala ei si īi prinde pe oameni. Oamenii sunt atrasi de duhul lumesc si sunt prinsi de el.
Duhul lumesc este boala, Precum cautam sa evitam o boala, asa si cugetarea lumeasca s-o evitam, oriunde ar fi ea. Sa ne īnstrainam de duhul progresului lumesc, ca sa progresam duhovniceste, sa ne īnsanatosim duhovniceste si sa ne bucuram īngereste.

Cel ce nedreptateste se chinuieste
Cel ce nedreptateste si, īn general, orice vinovat cīnd nu cere iertare, este chinuit de constiinta sa si pe deasupra de supararea celui nedreptatit. Pentru ca atunci cīnd cel nedreptatit nu iarta si cīrteste īmpotriva lui, atunci cel ce a nedreptatit se chinuieste si mai mult. Nu poate dormi. Ca si cum l-ar lovi valurile si l-ar īnvīrti ca pe un titirez. Este un lucru tainic felul cum simte el aceasta. Precum atunci cīnd cineva iubeste pe unul si se gīndeste la el īn sensul cel bun, acela o simte, asa si īn cazul acesta. O, cum īl chinuie nemultumirea celuilalt ? Si departe sa fie, īn Australia, īn Johanesburg, nu se poate linisti cīnd celalalt este suparat din pricina lui.
Puterea vrajilor
– Parinte, multi cred ca li se fac vraji. Se prind vrajile?
Daca omul are pocainta si se marturiseste, nu se prind. Daca prind vrajile īnseamna ca a dat pricina. Poate a nedreptatit pe cineva, si-a batut joc de vreo fata, etc. Atunci va trebui sa se pocaiasca, sa ceara iertare, sa se marturiseasca, sa puna īn ordine si sa īndrepte ceea ce a facut. Pentru ca altfel chiar daca toti preotii īi vor citi exorcisme, nu dispar vrajile. Si nu numai vrajile, ci fie si numai supararea sufletului nedreptatit este suficienta ca sa-l chinuie.

Razboiul nu sufera necinstea
Exista doar doua chipuri de nedreptate: materiala si morala. Nedreptate materiala este atunci cīnd cineva īl nedreptateste pe altul īn lucruri materiale. Morala este atunci, cīnd, de pilda, cineva īnsala o copila. Si, daca e orfana, īsi īngreuiaza sufletul sau cu o greutate de cinci ori mai mare. Īn razboi stii cum urmareste glontul pe cei imorali ? Acolo vezi clar dreptatea dumnezeiasca si protectia lui Dumnezeu. Razboiul nu sufera necinstea. Pe omul imoral īl va gasi glontul. Odata mergeam cu doua companii sa īnlocuim un batalion. Īntre timp am fost atacati si ne-am aruncat īn lupta. Unul din batalion, īmi aduc aminte, a facut īn ziua precedenta un lucru necinstit a violat o femeie gravida, sarmana. Dar īn acea lupta numai acela a murit! Īnfricosator ? Toti spuneau dupa aceea: "Dobitocul, bine a patit ?". Mai ales cei ce fac viclenii desi īncearca sa scape, īn cele din urma platesc. Este de observat ca toti cei ce cred cu tarie, īn mod firesc traiesc si cinstit, crestineste si trupul lor cel cinstit este aparat de focuri mai mult decīt daca ar purta Cinstitul Lemn (al Crucii).

Omul drept are pe Dumnezeu de partea lui
Cīnd cineva merge cu diavolul, cu viclenii, Dumnezeu nu binecuvīnteaza lucrurile lui. Ceea ce fac oamenii cu viclenie, nu reuseste. Poate sa se vada pīna la o vreme ca īnainteaza, dar īn cele din urma, va cadea gramada. Cel mai important este sa porneasca cineva de la binecuvīntarea lui Dumnezeu īn orice face. Omul, cīnd este drept, are pe Dumnezeu de partea lui. Si cīnd are si putina īndrazneala la Dumnezeu, atunci face si minuni. Cīnd paseste cu Evanghelia, are drept la ajutorul dumnezeiesc. Calatoreste cu Hristos. Cum sa nu aiba drept la ajutorul dumnezeiesc ? Toata temelia aici este. De aici īncolo sa nu se teama de nimic. Ceea ce are valoare este sa Se odihneasca Hristos, Maica Domnului si Sfintii īn fiecare lucrare a noastra, iar Sfīntul Duh Se va odihni īn noi. Cinstea omului e mai pretioasa decīt Cinstitul Lemn. Daca cineva nu este cinstit si are Cinstitul Lemn asupra sa, este ca si cum nu ar avea nimic. Iar daca altul nu are Cinstitul Lemn, dar daca e cinstit, primeste ajutorul dumnezeiesc. Daca mai are si Cinstitul Lemn, atunci...
Alte carti de interes :

cartea Trezire duhovniceasca

Trezire duhovniceasca

Multi parinti cu viata sfanta au scris sau au vorbit despre anii grei ce vor veni. Parintele Paisie in marea sa dragoste fata de oameni a fost permanent preocupat de aceasta problema si de fiecare data ...

cartea Viata de familie

Viata de familie

Volumul 4 din seria "Cuvinte duhovnicesti" de Cuviosul Paisie Aghioritul. ...

cartea Patimi si virtuti

Patimi si virtuti

Volumul 5 din seria "Cuvinte duhovnicesti" de Cuviosul Paisie Aghioritul. ...

cartea Marturii ale inchinatorilor- Cuviosul Paisie Aghioritul. 1924-1994. Volumul al II-lea

Marturii ale inchinatorilor- Cuviosul Paisie Aghioritul. 1924-1994. Volumul al II-lea

Mai cu seama… ii multumesc Mantuitorului nostru pentru ca mi-a ingaduit sa-l cunosc pe marele Batran Sfant,pe parintele apostolic si proroc contemporan,Cuviosul Paisie.… Il rog fierbinte pe Sfantul ...

cartea Cuviosul Antim Aghioritul de la Sfanta Ana

Cuviosul Antim Aghioritul de la Sfanta Ana

Cartea cuprinde viața, învățăturile și minunile Cuviosului Antim Aghioritul de la Schitul Sfânta Ana Mică  din Muntele Athonului.  Omul marii iubiri dumnezeiești, Cuviosul Antim ...

cartea Familia Ortodoxa. Nr. 7 (66)/2014

Familia Ortodoxa. Nr. 7 (66)/2014

scrisoare de început pag. 1 Starețul Sofronie de la Essex:„Ați devenit oare cu adevărat ucenici ai lui Hristos?” editorial pag. 3Sensul vieÅ£ii noastre, de Virgiliu Gheorghe ...

cartea Cuviosul Paisie Aghioritul. Marturii ale inchinatorilor

Cuviosul Paisie Aghioritul. Marturii ale inchinatorilor

Parintele Paisie Aghioritul este unul dintre cei mai iubiti parinti care au vietuit la Sfantul Munte, a carui faima a depasit cu mult hotarele Greciei. Veneau la Parintele Paisie pentru a-l vedea si a-i cere ...

cartea Epistole

Epistole

...

cartea Semnele vremurilor - 666

Semnele vremurilor - 666

...

cartea Cuvinte duhovnicesti - Despre rugaciune (vol.6)

Cuvinte duhovnicesti - Despre rugaciune (vol.6)

...

cartea Staretul Hagi Gheorghe Athonitul

Staretul Hagi Gheorghe Athonitul

...

cartea Epistole si alte texte

Epistole si alte texte

Cuvintele de miere izvoratoare ale sfintilor Bisericii noastre sunt pentru credinciosi o lectura mereu folositoare de suflet si plina de desfatare,ca unele ce constituie rodul experientelor duhovnicesti ale ...

cartea Paraclisul Cuviosului Paisie Aghioritul facatorul-de-minuni

Paraclisul Cuviosului Paisie Aghioritul facatorul-de-minuni

Focul dragostei Domnului aprinzându-te, cu nevoinÅ£ele tale întreg te-ai dat lui Hristos, mângâiere arătându-te aproapelui, cu cuvintele’ndemnând, cu minunile lucrând, ...

cartea Nevointa duhovniceasca

Nevointa duhovniceasca

"Nevointa duhovniceasca" este cel de-al treilea volum din seria "Cuvinte duhovnicesti" ale Cuviosului Pasie Aghioritul.Toti cei care il iubesc pe Batranul Aghiorit si sunt interesati de apofundarea invataturilor ...

cartea Sfantul Paisie Aghioritul

Sfantul Paisie Aghioritul

Cuviosul Paisie a făcut, şi continuă să facă şi după adormirea sa, multe minuni. Nu a fost un fals făcător de minuni. A fost un om al lui Dumnezeu, un creştin adevărat. Era un om al dragostei ...

cartea Parintele Paisie mi-a spus...

Parintele Paisie mi-a spus...

Parintele Paisie Aghioritul este unul dintre cei mai iubiti parinti din Sfantul Munte, a carui faima a depasit cu mult hotarele Greciei. Veneau la Parintele Paisie pentru a-l vedea ...