Cuvioasa Macaria, mangaietoarea celor suferinzi


Coperta Cuvioasa Macaria, mangaietoarea celor suferinzi - Ghenadie Durasov

Autor :

Editura Sophia

Pret :   10.00 lei


 bucati





Traducere din limba engleza de Constantin Fagetan.Editia a doua.Povestea unei sfinte patimitoare, dintr-o tara ce patimeste, vine ca o adiere inmiresmata si invioratoare. Paralizata de la varsta de trei ani si cu totul neajutorata in ultimii sai ani, schimonahia Macaria a fost unealta tamaduirii prin puterea lui Hristos pentru mii de suflete bolnave si chinuite. Desi slaba trupeste, era plina de putere duhovniceasca, nascuta din smerenie si jertfire de sine, si a purtat cu rabdare si dragoste ne...


Format: 13 x 20 cm, 248 p.

Traducere din limba engleza de Constantin Fagetan

Editia a doua.
Povestea unei sfinte patimitoare, dintr-o tara ce patimeste, vine ca o adiere inmiresmata si invioratoare. Paralizata de la varsta de trei ani si cu totul neajutorata in ultimii sai ani, schimonahia Macaria a fost unealta tamaduirii prin puterea lui Hristos pentru mii de suflete bolnave si chinuite. Desi slaba trupeste, era plina de putere duhovniceasca, nascuta din smerenie si jertfire de sine, si a purtat cu rabdare si dragoste necazurile tuturor celor ce au venit sa-i ceara ajutorul. Nevazuta si neinsemnata pentru lume, ea este mare in Imparatia Cerurilor, preaiubita patimitoare a Maicii Domnului si impreuna-vorbitoare cu cei aflati in lacasurile ceresti. Biografia de fata, scrisa de un apropiat si credincios martor ocular al nevointelor ei, zugraveste vedeniile sfintei femei asupra Raiului si iadului, slava si suferinta ei, oferindu-ne o stravedere a veacului viitor.

Cuprins
Introducere
Prefaţa autorului
I. Aleasă din naştere
II. Stareţa văzătoare cu duhul
III. Văzătoarea lumii duhovniceşti
IV. Lupta cu puterile răului
V. Slobozirea de boală
VI. ?nconjurată de duşmani
VII. Fiul ei duhovnicesc
VIII. ?n sf?rşit, odihnă
?ncheiere

III. Văzătoarea Lumii Duhovniceşti

Nu tot cel ce zice mie: Doamne, Doamne, va intra ?n ?mpărăţia cerurilor, ci cela ce face voia Tatălui meu carele este ?n ceruri.(Matei 7, 21)
1. ?mpărăteasa Cerurilor
Una dintre trăsăturile cele mai vrednice de pomenire ale vieţii duhovniceşti a schimonahiei Macaria era legătura sa cu ?mpărăteasa Cerurilor. Matuşka nu a spus nimănui altcuiva ?n afară de mine at?t de multe lucruri, şi at?t de amănunţit, despre arătările Apărătoarei Doamne. Acum, c?nd schimonahia Macaria nu mai e ?n viaţă, este nevoie să spunem şi altora despre ele, cu nădejdea că astfel vom sluji la m?ntuirea multor suflete.
?C?nd eram ?n casa aceea, Ea a venit acolo, mi-a spus Matuşka. ?Nu a căutat uşa, duc?ndu-se spre locul unde oamenii nu se duc. A venit dinspre răsărit prin perete, care a căzut şi stătea ca şi deschis. C?nd a plecat, a refăcut peretele. Pe oriunde trece Ea, ?nfloresc flori, şi oriunde stă Ea ?nfloresc flori. Dar ?n casa asta Ea vine prin acoperiş. Toate uşile i se supun cu cinstire. Aşa vine Ea, aduc?nd cuv?ntul Ei de heretisire.? C?nd eram ?n casa Matuşkăi, observasem de mult timp că o anume uşă ce da spre răsărit şi prin care nimeni nu trecea era vopsită ?n culoarea albastru deschis a Maicii Domnului. Pe vremea aceea toată casa era zugrăvită ?n ocru galben şi ruginiu, cu ramele ferestrelor albe.
?mpărăteasa Cerurilor se arătase Matuşkăi ?n slava Sa după ce Matuşka se mutase la maica Natalia. Maica Domnului i s-a arătat atunci ?mpreună cu 74 de fetiţe şi a vorbit mult timp cu ea. ?Tremuram toată?, ?şi amintea schimonahia Macaria. ?Şi-a pus m?na pe mine şi n-am mai avut nimic. Mi-era frică de Maica Domnului.?
Pricina acestei frici poate fi ?nţeleasă citind cuvintele Sf?ntului Siluan Athonitul: ??n Muntele Thavorului, c?nd Domnul s-a schimbat la faţă, Moisi şi Ilie au rămas ?n picioare şi vorbeau cu El, ?nsă Apostolii au căzut la păm?nt; dar mai apoi, c?nd harul Duhului Sf?nt a sporit ?n ei, au rămas şi ei ?n picioare la arătările Domnului şi au putut şi ei să vorbească cu El. Tot aşa Sf?ntul Serghie a stat ?n picioare ?naintea Maicii Domnului c?nd i s-a arătat, av?nd mult har de la Duhul Sf?nt, dar ucenicul lui, Miheia, a căzut cu faţa la păm?nt şi nu s-a putut uita la Maica Domnului. Şi Serafim din Sarov avea mult har de la Duhul Sf?nt şi a putut răm?ne ?n picioare c?nd i s-a arătat Maica Domnului; dar ucenicul său a căzut la păm?nt, căci avea mai puţin har.? La fel şi schimonahia Macaria avea aşa de mult har, mai ales ?n ultimii douăzeci de ani de viaţă, ?nc?t era ?n stare nu numai să o privească pe Maica Domnului, ci şi să vorbească cu Ea.
?ntr-o zi bătr?na maică Natalia a fost martoră c?nd Maica Domnului s-a arătat Sorei Tihona. Mai t?rziu maica Natalia i-a spus: ?Am fost călugăriţă o viaţă ?ntreagă, dar Maica Domnului nici măcar nu s-a uitat vreodată la mine.?
?C?nd eram ?n casa aceea Ea mi s-a arătat doar de două ori?, a spus Matuşka altc?ndva. ?Prima dată a vorbit mult cu mine, iar cealaltă dată a făcut semnul crucii peste spatele şi peste capul meu şi totul a strălucit cu voioşie precum soarele. Maica Domnului nu mi se arăta atunci prea des, fiindcă eram t?nără. Acum că am ?mbătr?nit, vine mai des.?
Schimonahia Macaria a povestit cum se arată Apărătoarea Doamnă pe păm?nt: ?Ea se pogoară pe scara cerească. Aproape zilnic la trei (dimineaţa) Ea se pogoară din cer şi ?ndată izbucneşte o mireasmă. Din Ea iese o mireasmă ca de fructe. Oricine poate simţi această mireasmă, mai ales afară.?
Matuşka mi-a povestit ce anume ?i spune Apărătoarea Doamnă: ?C?nd cobor pe trepte, mă uit spre patul tău.? Uneori s-a arătat ?n alt fel, mai ales c?nd schimonahia Macaria ?i ceruse c?te ceva. ?C?nd zboară ?năuntru, e ca şi cum ar fi aprinse lum?nări ? totul este luminat. Aşa intră ea ?n zbor. Sunt aşa de multe feluri de aer (miresme, n. aut.) ?n jurul ei!?
Vă voi relata o poveste spusă mie de o femeie, Maria, soţia unui preot, care a vizitat-o pe schimonahia Macaria ne?ncetat o lungă bucată de vreme. ?n 1985 ?şi petrecea noaptea ?n casa Matuşkăi. ?n mijlocul nopţii a auzit pisica mieun?nd ?n faţa ferestrei. Pe jumătate adormită, s-a ridicat din pat şi s-a dus la uşă. După ce trecuse de patul Matuşkăi, a simţit deodată o adiere caldă, plină de o mireasmă de negrăit. A mirosit acea mireasmă şi s-a ?ntors ?n pat, dar nu s-a uitat ?nspre Matuşka. Dimineaţa Maria a ?ntrebat-o pe ??ngrijitoare? ce putea fi mireasma din casă din timpul nopţii, dar ea nu a putut-o lămuri. Atunci Maria a ?ntrebat-o pe schimonahia Macaria ?nsăşi. Ea a răspuns că ?n acea noapte trecuse pe acolo Maica Domnului şi că Ea lăsase acea mireasmă.
C?nd vorbeam de Apărătoarea Doamnă, Matuşka ?mi atrăgea mereu atenţia: ?Nu o poţi recunoaşte ?ntotdeauna?, spun?nd cum i se arăta de obicei Maica Domnului: ?C?nd intră ?năuntru, sau c?nd stă la o depărtare de cinci p?nă la şapte metri, vine de la ea o mireasmă negrăită, cum nu este alta pe păm?nt. O poţi recunoaşte după mireasmă.?
Veşmintele ?mpărătesei Cerurilor zugrăvite ?n icoanele din biserici, muzee, reproduceri, albume de artă şi cărţi nu sunt totdeauna la fel: culoarea maforionului ce-i acoperă capul, ca şi haina Sa lungă p?nă la păm?nt, diferă. Am ?ntrebat-o pe Matuşka despre acest lucru. Ea mi-a povestit ce anume purta Maica Domnului c?nd i se arătase ultima oară: ?Era ?ntr-o mantie foarte lungă, albastru deschis, cu faţa acoperită? (18 ianuarie, 1988). Din povestirile ulterioare ale schimonahiei Macaria am ?nţeles că Apărătoarea Doamnă poate apărea ?n felurite chipuri. ?Dacă voieşte, se arată ?n toată slava Sa?, spunea Matuşka. ?Oh, c?t e de elegantă, este de necrezut!... E numai floare, de culoarea macului. Este voioasă, bucuroasă, dichisită, plină de flori, cu o cununiţă de flori pe cap. Uneori e ?mbrăcată ?n veşminte felurit colorate.?
Acum mi-era limpede de ce culoarea veşmintelor ei e ?nfăţişată diferit, mai ales ?n vechile icoane. Altădată am aflat de la Matuşka: ?Maica Domnului vine uneori ?n alb, alteori ?n negru. C?nd e o slujbă bisericească de sărbătoare Ea este ?n roşu. M?ntuitorul ?i spune ce să poarte, şi ea poartă, iar El ?i pune pe cap o coroană. O poţi recunoaşte ?ndată. Eu sunt obişnuită cu ea şi o pot recunoaşte dintr-o mie.?
De fapt ?n icoane, mai ales ?n cele vechi, Maica Domnului e zugrăvită cel mai adesea ?n veşm?nt purpuriu ? culoarea ?mpărăţiei ? cu o coroană ?mpărătească pe cap. Se pare că acesta e veşm?ntul ei cel mai sărbătoresc, ca ?mpărăteasă a Cerurilor!
Schimonahia Macaria descria ?nfăţişarea Apărătoarei Doamne: ?Este brună şi cu părul lung şi negru. ?n ultimii ani e din ce ?n ce mai rar voioasă ? iar inima aproape că-mi sare din piept?, povestea Matuşka despre impresia lăsată de acele ?nt?lniri. ?mpărăteasa Cerurilor ?ncepuse să se i arate tot mai mult schimonahiei Macaria ?peste măsură de ?ntristată?. ??ncepe ?ndată să pl?ngă cu suspine, vărs?nd mulţime de lacrimi. O, de-aş putea să le adun!?
? A venit mai des, a stat mai mult cu tine, Matuşka? am ?ntrebat eu ?ntr-o zi.
? N-a mai stat cu mine de mult timp, a suspinat Matuşka cu amar, referindu-se la desele ne?nţelegeri din casa ei pricinuite de ??ngrijitoare?. Vrăjitoarele au spurcat totul ?n casă, iar Ea nu şade niciodată ?ntr-un loc necurat.
Dar după ce ?ndepărtase pe ??ngrijitoarele? răutăcioase şi casa a fost blagoslovită, schimonahia Macaria mi-a spus plină de bucurie:
? Maica Domnului vine o dată pe săptăm?nă, şi uneori chiar mai des.
De obicei se arăta foarte scurt timp, după cum zicea Matuşka: ??mi face cu m?na: ?Matuşka, acum nu am vreme?, şi poţi să o vezi unde este. Altădată zice trei-patru cuvinte şi piere?. Pricina pentru care vizitele Apărătoarei Doamne sunt at?t de scurte era explicată de Matuşka Macaria chiar cu cuvintele Maicii Domnului: ?M?ntuitorul nu-mi ?ngăduie să stau prea mult l?ngă o singură persoană.?
??ndeobşte Maica Domnului vorbeşte foarte puţin. După ce se obişnuieşte cu cineva, atunci vorbeşte?, explica Matuşka. ?C?nd Ea intră, eu şi ?ncep. ?Păi iarăşi te temi de mine?, zice Maica Domnului. ?Cum să nu mă tem de tine, ?mpărăteasa Cerurilor? Noi suntem toţi oameni păcătoşi?, repeta ea. Iar Ea vorbeşte aşa de ?ncet, că nu totdeauna o ?nţeleg. Ei vorbesc graiul ceresc, un grai numai al lor.?
Despre ce vorbea Maica Domnului cu schimonahia Macaria? Odată a ?nvăţat-o: ?Nu sta de vorbă cu cei ce nu fac ascultare de tine. Nu trebuie, Matuşka, să laşi pe oamenii ??ntunecaţi? să-ţi intre ?n casa, căci vor aduce ?ntunecarea lor asupra ta.? Ea a mai spus: ?Trebuie să te rogi mai mult, să posteşti mai mult.? Mai spunea ce se ?nt?mplă ?n lume: ?Matuşka, toţi sunt plini de ?ntristare, toţi pl?ng.? Sau răspundea stăruinţelor schimonahiei Macaria ?n folosul Rusiei: ?Totul ţine de M?ntuitorul. Eu mi-am şi pus sufletul pentru norod.?
Adesea, ?n cursul ultimilor ani, Maica Domnului, fiindu-i milă de ea, o m?ng?ia: ?De ce tot pl?ngi? Ce-i cu tristeţea asta? Nu te vom părăsi...?
?Dar eu?, zicea Matuşka, ??i spun mereu: Ia-mă sub aripa ta ? du-mă cu tine.?
Matuşka mi-a povestit de o nenorocire venită asupra sa şi cum a ajutat-o Maica Domnului. ?Odată chiar am fost oarbă. O femeie a aruncat pe mine o zdreanţă şi am orbit. Noroc să sunt ?ncercată; am căzut la Maica Domnului cu rugăciune şi am zis: ?Acuma sunt oarbă ? ce să mă fac?? Iar Ea mi-a readus vederea.?
?n timpul ultimilor ani de viaţă, schimonahia Macaria a ?ntrebat-o de mai multe ori pe ?mpărăteasa Cerurilor despre picioarele ei bolnave. Părintele Mihail, protopopul moscovit pomenit mai ?nainte, s-a rugat fierbinte Domnului ca Matuşka să poată sta pe picioare şi să-şi poarte singură de grijă.
Odată am fost martor cum Matuşka a cerut de trei ori ?mpărătesei Cerurilor: ?De ce mă ţii pe patul ăsta? Aş vrea să umplu prin odaie. Tu ?nsăţi fugi peste tot, dar mie nu-mi ?ngădui.?
Toţi cei din casă dormeau ad?nc. Eu eram culcat ?n odaia de alături, pe care toţi o numeau sufragerie. O candelă ardea slab ?naintea icoanei Sf?ntului Nicolae iar uşa către cealaltă odaie era deschisă. După ce maica Macaria a ?ncetat să mai pună ?ntrebări, m-am uitat la ceasul aflat pe un scaun de l?ngă mine, iar el arăta ora 3:25 dimineaţa. Lu?nd o bucată de h?rtie şi un pix pe care-l aveam mereu la ?ndem?nă, am scris totul şi am notat ora. Dimineaţa am ?ntrebat-o pe Matuşka dacă ?mpărăteasa Cerurilor a fost cumva la ea ?n timpul nopţii. Mi-a răspuns afirmativ.
Altădată Matuşka a cerut: ?Maica Domnului, ridică-mă de pe pat!? A auzit acelaşi răspuns ca mai ?nainte: ?Nu a venit ?ncă vremea.?
A continuat să ?ntrebe: ?De ce m-ai lăsat fără picioare??
Apărătoarea Doamnă a răspuns: ?Am nevoie de tine aşa. O alta ar fugi, dar tu nu o să fugi.?
Deşi ?mi fusese dat să fiu prezent ?n casa Matuşkăi c?nd o vizitase ?mpărăteasa Cerurilor şi Matuşka ?i pusese ?ntrebări, lucrul acesta era ?ncă o mare taină pentru mine; iar eu, din pricina nevredniciei mele, puteam pricepe prea puţin din ea. Astfel că mi-am luat ?ndrăzneala de a o ?ntreba pe schimonahie cum anume stă de vorbă cu Apărătoarea Doamnă. ?Dacă o ?ntrebi ceva, Ea ?ţi răspunde, dar trebuie să ?ntrebi cu ?ndrăzneală?, a spus ea.
Citisem că atunci c?nd sfinţii se arată, vorbesc graiul ceresc, şi nu oricine ?i poate ?nţelege. De-aceea am ?ntrebat-o dacă ?i era uşor s-o ?nţeleagă pe Maica Domnului atunci c?nd vorbea. ?Cum să n-o ?nţeleg? La urma urmei, Maica Domnului e ?rusoaică? ? vorbeşte la fel ca noi?, a fost răspunsul ei grozav de ?nduioşător. Mă ?nvăţa: ?Trebuie să te apropii de Ea cu ?ndrăznire, dar nu vorbeşte ?ndată. Trebuie să o ?ntrebi, dar Ea poate să nu-ţi spună nimic. Trebuie s-o ?ntrebi mai cu ?ndrăzneală, ?nsă Ea vorbeşte foarte bl?nd.?
Adesea schimonahia Macaria cădea la Maica Domnului cu cereri de milostivire faţă de ţara noastră (Rusia) şi de poporul nostru. Fiecare venire a Ei dădea Matuşkăi noi puteri ca să-şi ?mplinească datoria creştinească pe păm?nt.
?Nu vreau să asemuiesc pe Maica Domnului şi pe Iisus Hristos cu nimeni altcineva?, proclama Matuşka. ??mi sunt mai dragi dec?t orice pe lume. Am ?mbrăţişat-o (pe Maica Domnului) pe după g?t şi i-am spus: ?Eşti numai a mea!?
Ea a z?mbit: ?De ce mă ?mbrăţişezi?? ?Du-mă acasă, du-mă la tine?, i-am cerut eu. ??ncă nu ţi-ai sf?rşit lucrarea.? ?Şi după aceea?? ?După aceea mai vedem.??
C?nd Matuşka ?mi povestea aceste lucruri, chipul ?i era luminat de un z?mbet.
?I-am spus: ?Nu mă ţin picioarele, sunt o nenorocire, dar totuşi am să mă t?răsc sub acoperem?ntul tău.? Maica Domnului a z?mbit fără să spună nimic.?
?ntr-o izbucnire de simţăminte de milă faţă de oameni, Matuşka mi-a ?nfăţişat m?hnirea sa cu lacrimi ?n ochi: ?Ea trebuie să se milostivească de oameni. Nu vreau ca oamenii să piară. Am pl?ns deasupra acelei gropi (unde sălăşluiesc păcătoşii supuşi la munci, atunci c?nd fusese ?n iad, n. aut.), nici nu ştii c?t am pl?ns. Dacă nu ai văzut muncile, nu ai cum să ştii. Nu o să uit niciodată groapa aceea de pe lumea cealaltă ? nici nu ştiu c?ţi oameni sunt ?nghesuiţi ?n ea... Nu pot să ?ndur; ?mi pare aşa de rău pentru oameni ? urlă, miaună ca pisicile. Sunt aşa de mulţi acolo şi stau unul l?ngă altul, gem?nd şi văit?ndu-se...?
De c?teva ori schimonahia Macaria a rugat-o pe Maica Domnului să o slobozească de ?ndatoririle sale pentru neputinţele ei trupeşti. A auzit ca răspuns următoarele: ?Matuşka, te-aş fi luat demult, dar nu aş fi putut găsi pe cineva care să ?ţi ia locul.? Iar altădată: ?Am căutat ?n ?ntreg neamul creştinesc, dar n-am putut găsi pe nimeni care să te ?nlocuiască.? Apoi a treia oară: ?Te-aş fi luat demult, dar nimeni nu vrea să-ţi ia locul.?
Numai cine a văzut cu ochii lui ?n ce condiţii trăia Matuşka este ?ntr-adevăr ?n stare să ?nţeleagă şi să preţuiască ?nălţimea şi ?n acelaşi timp nemăsurata povară a crucii aflate pe plăp?nzii ei umeri. ??ngrijitoarele? şi cei aflaţi ?n jurul ei ?n ultimii ani ajunseseră supra-?mpovăraţi de ?ngrijirea ei. Era rău mai ales ?n zilele fierbinţi de vară. ?I-am cerut Maicii Domnului să ?nlăture arşiţa?, povestea Matuşka. Şi ?ntr-adevăr, ?n cele două zile de după 18 iulie 1989, c?nd eram ?n vizită la ea, dintr-o dată a ?nceput să bată un v?nticel răcoros, temperatura a scăzut şi pe cerul p?nă atunci lipsit de nori a ?nceput să plutească nor după nor.
Odată, istovită de chinuri, Matuşka s-a pl?ns Apărătoarei Doamne: ?Am fost aleasă dintre toţi oamenii din lume, dar nu am puterea să ?ndur povara bolnavilor, beţivanilor, a tuturor celor ce dau năvală.?
Iată cuvintele Ei de răspuns pe care le-a auzit: ?Rabdă ?ncă puţin. C?t eşti de chinuită! Dar ?ncă nu ţi-ai ?mplinit datoria, şi de aceea nu te-am luat ?ncă la mine?, i-a spus Ea ?ncă o dată, ?n septembrie 1988.
?n ce priveşte o altă arătare a Maicii Domnului, spunea: ?M-a bătut uşor pe cap şi mi-a zis: Rabdă.? ?ndată Matuşka a explicat: ?La urma urmei nici Ea nu este oricine. Dacă ?mpărăteasa Cerurilor zice să rabzi, trebuie să rabzi! Maica Domnului ?mi dă răbdare.?
?ntr-o zi schimonahia se pl?ngea Apărătoarei Doamne: ??Maica Domnului, nu am destulă răbdare.? Maica Domnului s-a uitat la mine?, a urmat ea, ?şi a zis: ?G?ndeşte-te ce ai fost şi ce eşti acum?. Iar eu am zis: ?Ce vrei? Nu poţi face t?nără dintr-o bătr?nă...? ?Trec?nd pe la tine?, a urmat Maica Domnului, ?vin la Temkino mai mult dec?t ?n alte sate. Altfel nu aş veni aici, căci nu-mi place c?nd femeile se ceartă.??
?n timpul uneia din arătările Apărătoarei Doamne, maica Macaria i s-a pl?ns că nu are timp să-şi facă toată pravila monahală. ?M-a m?ng?iat pe cap şi a zis: ?Nu cer de la tine pravilă. Tu vei sfinţi apa, iar Macarie (adică Macarie cel Mare, n. aut.) va citi pravila. Dar tu eşti foarte bolnavă.?? M?ng?ind-o pe cap, ?i zicea: ?Tu eşti bolnavă, văd că nu le poţi face pe toate.?

?ncă din mai 1985, Schimonahia Macaria spusese că ?mpărăteasa Cerurilor luase harul din ţara noastră. Să fi fost oare ceva legat de Perestroika? Nu am ?ntrebat-o despre acest lucru. Mai t?rziu a adăugat la cele spus ?nainte: ?Maica Domnului spune că nu e cu putinţă să aducă oamenii ?ntru belşug de har acum ? oamenii nu mai sunt aceiaşi (adică nu sunt pregătiţi, n. aut.).?

?O văd foarte rar, fiindcă e foarte prinsă cu treburi?, m-a ?nştiinţat Matuşka. ?Zboară ?n alte ţări. Nu ştiu c?nd o să se ?ntoarcă. Şi-a trimis deja fetele, cele care erau adesea cu Ea, la ?ngerii păzitori, dar Ea nu a spus c?nd se va ?ntoarce.? Este cu putinţă ca această povestire a Matuşkăi să fi fost legată de groaznicul cutremur de păm?nt ce a avut loc cam pe atunci ?n Armenia, unde au suferit o mulţime de oameni.
?n luna iunie a anului 1989 schimonahia Macaria a spus despre Apărătoarea Doamnă: ?A ?nceput să se arate des, aproape zilnic. Zice: ?Acum am să umblu prin curţi, astfel ca fiecare să trăiască mai liniştit?.? Pe urmă, Matuşka a spus despre o altă arătare: ?Maica Domnului s-a arătat cu un maforion roşu-?nchis şi a zis: ?Trăiţi mai ?mpăcaţi.? I-am spus: ?Nu putem trăi mai ?mpăcaţi.? La aceasta Maica Domnului a răspuns: ?Ai dreptate, ţie ţi se iartă toate ? tu eşti pătimitoarea mea?.?
Matuşka zicea că ?mpărăteasa Cerurilor cercetează pe cei bolnavi, pe cei suferinzi şi pe cei ce ?i cer ajutorul, şi că adesea umblă prin oraşele şi satele noastre. ?Merg printre case şi pe unele le scriu spre moarte? ? repeta Matuşka cuvintele ei ? ?iar pe unele le las, pe cele care vor trăi mai liniştit.? Matuşka i-a cerut de mai multe ori: ?S?rguieşte, ca oamenii să nu piară.?
Despre una din arătările Apărătoarei Doamne, Schimonahia Macaria a povestit iarăşi: ?Maica Domnului zice: ?Ai ajuns să trăieşti vremuri c?nd m?ncarea nu mai e pe degeaba. Nimeni nu-ţi va da o coajă de p?ine, nimeni n-o să te hrănească. Totul va fi foarte scump.? ?Nu-i nimic, numai Tu să nu mă părăseşti...?? a răspuns Matuşka.
?Nu vor mai fi bani, toţi se vor pierde?, i-a spus Maica Domnului ?n iulie 1989. ?O să măn?nci de pr?nz, dar n-o să mai primeşti nimic altceva. Nu va mai răm?ne nimic ? vor ascunde totul, vor ?ngropa, fiindcă venitul (adică industria ? n. aut.) va fi foarte mic.? Dar Matuşka i-a spus: ?Numai de-am avea milostivirea Ta!?

Schimonahia Macaria a mai spus şi următoarele cuvinte ale Apărătoarei Doamne: ?Este oprit să se v?ndă păm?ntul rusesc cuiva! Maica Domnului a pus oprelişte asupra lui. Este oprit să se v?ndă păm?ntul. Chiar nesfinţit, el este sub stăp?nire. Maica Domnului zice: ?Eu veghez!? Ea ocroteşte Rusia, şi nu va da păm?ntul nimănui.?
E oare cu putinţă să ?nşirăm toate fierbinţile rugăciuni trimise de schimonahia Macaria către Domnul şi Maica Domnului pentru păzirea patriei, pentru Rusia? ?n acele vremuri grele, vremi ameninţătoare şi cu totul ?ngrozitoare, ea s-a rugat cu deosebită ?nflăcărare. A povestit cum, cu suflet cutremurat, a stăruit pe l?ngă Apărătoarea Doamnă: ?Oare va supravieţui Rusia? Va supravieţui?? ?Rusia este ?n mare măsură ortodoxă?, a auzit ea drept răspuns. ?Rusia nu va pieri!?
Matuşka a revenit la acest subiect de mai multe ori şi a explicat plină de bucurie: ?Maica Domnului va ?ndrepta totul ?n doar c?ţiva ani. ?i este milă de oameni, de toţi oamenii.? ?Nimeni nu va pune m?na pe Rusia?, zicea ea, ?pe mica noastră Rusie?.

Legătura schimonahiei Macaria cu Maica Domnului era una dintre cele mai nemijlocite. Vorbea adesea cu Ea, cum s-ar zice, faţă către faţă, adres?ndu-i cereri ca propriei mame. Această legătură o ?ntărea ?n anevoioasa ei trudă. De multe ori a primit m?ng?iere de la Ea, şi după fiecare arătare Matuşka era voioasă şi fericită.
?n 1987 fusese o zi c?nd Matuşka era foarte bolnavă şi n-a fost ?n stare s-o trezească pe istovita ??ngrijitoare? ca să poată fi ?ntoarsă pe cealaltă parte. Maica Domnului i s-a arătat şi a ?ntors-o pe cealaltă parte. Matuşka a mai primit de la ea un şirag de mătănii, pe care ?l păstra cu grijă. Odată, ?ntr-o vară, c?nd s-a ?nt?mplat să fiu ?n casa Matuşkăi mai multă vreme, s-au adunat o mulţime de oaspeţi, cu legături foarte diferite ?ntre ei. Ştiind aceasta, Matuşka mi-a pus acel şirag de mătănii ?n jurul g?tului şi mi-a spus să-l port sub cămaşă p?nă plec. Spre uimirea mea, tot timpul n-am avut parte de nici o supărare sau invidie din partea nimănui.

Schimonahia Macaria asculta ?ntotdeauna şi ?n toate de Apărătoarea Doamnă. ?M-am aşezat ?n genunchi?, mi-a zis ea, ?cer?ndu-i Maicii Domnului: ?Blagosloveşte să măn?nc nişte prescură.? Ea mi-a făcut pe cap semnul crucii.? Nu putea lăsa pe cineva să stea ?n casa ei fără o blagoslovenie. ?Sunteţi aici (adică ?n casa ei, n. aut.) numai cu ?ngăduinţă! Chiar şi aceasta a trebuit s-o dob?ndesc de la Maica Domnului. I-am spus: ?Ei sunt ajutoarele mele, altfel Tu (Maica Domnului) nu mi-ai da pe nimeni!??
?n acelaşi timp, Maica Domnului o povăţuia pe schimonahie ?n toate: ?Maica Domnului mă ?ndrumă ce trebuie să spun sau să fac. ?Tu eşti o persoană cu totul desprinsă de lumea aceasta?, i-a spus Apărătoarea Doamnă, ?tu trebuie să faci asta...?, şi ?mi arăta ce anume să fac. Maica Domnului este ?ntotdeauna cu mine?, a ?ncheiat Matuşka.
C?nd voiam să aduc cu mine o pictoriţă ca să facă cel puţin o schiţă a Matuşkăi, căci nu aveam nici măcar o singură fotografie, a am?nat mult timp să-şi dea ?ncuviinţarea. Dar, văz?ndu-mi dezamăgirea, mi-a spus să-i transmit artistei un mesaj: ?Spune-i că ?ntruc?t e aşa de leneşă, să se roage Maicii Domnului ca Ea să-i dea o binecuv?ntare să vină să-mi facă portretul.?
Toţi cei legaţi de schimonahia Macaria erau fericiţi numai să vorbească cu o adevărată văzătoare a ?mpărătesei Cerurilor, şi să se afle chiar ?n casa unde Ea se arătase at?ţia ani. Uneori Matuşka vorbea despre legătura Apărătoarei Doamne cu una sau alta dintre slăbiciunile oamenilor şi despre suferinţele ei pentru nedreptatea noastră.
?Maicii Domnului nu-i plac chefliii şi nici beţivii, iar c?nd ?i vede, pl?nge straşnic. Maica Domnului e aşa de ?ntristată, c?t nu-ţi poţi ?nchipui. E aşa de frumoasă, dar pl?nge aşa de mult. Oamenii au ?ntrecut măsura păcătuind. Ar trebui să moară, dar Maicii Domnului ?i pare rău de ei.?
Matuşka ne ?nvăţa cum trebuie să ne adresăm Ei pentru ajutor şi luminare: ?Trebuie să cereţi Maicii Domnului: ?Luminează-mă şi pune-mă la orice lucrare blagosloveşti Tu.? Aşa trebuie să cereţi.?
? Matuşka, dacă blagosloveşti ceva, atunci orice ar fi, iese bine, i-am spus eu, după ce simţisem adevărul acestor vorbe de mai multe ori.
? ?mi pare tare rău de toţi, şi mă rog Maicii Domnului pentru fiecare.
Şi ?ntr-adevăr, Maica Domnului binecuv?nta pe toţi cei ce primiseră binecuv?ntarea schimonahiei Macaria.
? Nu-i voi părăsi niciodată pe ai mei, a spus ea, mă voi ruga mereu Maicii Domnului şi M?ntuitorului pentru ei. ?mpărăteasa Cerurilor va lumina pe mulţi pentru smerenia lor. Ea va dărui mult har celor ce i se ?nchină şi se va ruga M?ntuitorului pentru ei.

2. Arătările sfinţilor
C?nd te aflai cu Schimonahia Macaria simţeai limpede că era ??nger păm?ntesc şi om ceresc?. ?n ea se ?nt?lneau două lumi, tăr?mul ceresc şi cel păm?ntesc. Ea se afla dincolo de hotarele acestor două lumi şi dădea mărturie pentru noi, păcătoşii, despre lumea nevăzută, Patria noastră Cerească, ajut?ndu-ne să păşim pe calea ce duce ?n ?mpărăţia lui Dumnezeu. Domnul ?nsuşi, primind rugăciunile nevoitoarei, a tras p?nă şi cortina din faţa lumii nevăzute pentru oamenii din jurul ei, spre a le da un fir călăuzitor şi a-i insufla să se ?ndrepte spre viaţa cea m?ntuitoare.
O veche cunoştinţă a Matuşkăi, Clara, vecină din satul ei, venea de mai mulţi ani la casa ei şi-i vindea lapte. Schimonahiei Macaria ?i era milă de ea şi o ajuta cu bani ? ba pentru un drum la băi, ba pentru cumpărarea unui viţel sau a unui nou frigider... Clara era o femeie practică, departe de biserică. Socotea tămăduirile pline de har ale Matuşkăi ca nefiind ceva deosebit. ?ntr-o zi Domnul i-a dat să aibă următorul vis: dimineaţa ?n zori stătea ?n capul v?lcelei de l?ngă casa ei şi a văzut o mulţime de sfinţi ?n veşminte cereşti, st?nd l?ngă izvor. Unul din ei, o t?nără, mergea pe l?ngă p?r?ul ?n care se vărsa apa izvorului şi c?nta: ?P?r?iaşul curge spre răsărit?. De la c?ntecul acela puternic Clara s-a trezit.
Auzind de vis, am ?ntrebat-o pe Matuşka:
? E adevărat că sfinţii vin la izvorul dumitale?
? Slujesc acolo, a răspuns ea. Ei ştiu că sufăr din lipsa slujbelor bisericeşti, aşa că vin să slujească.
? Şi cine era femeia ce umbla pe l?ngă p?r?u, am ?ntrebat eu din nou.
? Marea Muceniţă Ecaterina. Toţi cei de acolo erau tineri şi frumoşi, şi toţi mergeau de-a lungul p?r?ului.
?n ultimii ani sătenii fuseseră deosebit de neglijenţi cu izvorul, deşi toţi beau din apa lui. Cumnatul Clarei, prea leneş ca să care apa ?n sus pe deal, a cumpărat o pompă electrică, a afundat-o ?n izvor şi pompa apă din el doar pentru sine şi pentru animalele lui. Poate că visul i se adresa lui.
?ntr-o zi am spus:
? Ce apă bună are izvorul vostru, Matuşka. Nu te mai saturi de ea.
? Maica Domnului zice că dacă nu ar fi băgat nimeni nimic ?n izvor, ar fi avut ?nsuşiri tămăduitoare. Ea ?l sfinţeşte ?n fiecare săptăm?nă. C?nd nu voi mai fi, vino şi ia apă din el, şi te va ajuta. Mă rog foarte mult ca Prorocul Ilie să-l refacă, zicea Matuşka. Izvorul purta de mult timp numele acestui sf?nt, şi tot acolo existase şi un paraclis.
? A venit vreodată Prorocul Ilie să te vadă, Matuşka? am ?ntrebat-o eu.
? Toţi vin c?te puţin, a răspuns ea.
? Şi care a fost ultimul la tine?
? Sf?ntul Simeon de Dumnezeu Primitorul. Ei zic: ?Ce picioare rele ai?.
? C?nd a fost aici? am cercetat-o eu.
? Mai puţin de o săptăm?nă ?n urmă.
Altădată schimonahia Macaria mi-a spus:
? Sunt adesea cu ei.
? Cu cine? Cu cetele cereşti?... ?ngerii?...
? Nu numai cu ?ngerii, ci şi cu sfinţii, şi cu cei pe care i-am cunoscut mai ?nainte (adică cu cei adormiţi care o cunoscuseră ?n viaţă, n. aut.).
O anume Lidia a venit să lucreze pentru schimonahia Macaria. Era o femeie cu ?nfăţişare cucernică, care dusese o viaţă grea. Adusese cu ea multe cărţi bisericeşti şi citea din ele ?ndelung ?n fiecare zi.
?Le-am spus (făpturilor cereşti, n. aut.): ?Acum am pe cineva de ?ncredere ? cineva care se roagă.? Dar ei mi-au spus: ?Matuşka, nu te ?ncrede prea mult ?n ea. Este bună, dar şi-a pierdut rădăcina dumnezeiască?.?
După o vreme, Lidia şi-a arătat partea rea şi a trebuit să fie slobozită de la ?ndatoririle ei.
Vederea duhovnicească a schimonahiei Macaria era aşa de fin acordată, ?nc?t ?i vedea pe cei din lumea nevăzută la fel de uşor cum ne vedem noi unii pe alţii. Vedea pe Maica Domnului, pe sfinţii lui Dumnezeu, sufletele oamenilor, inclusiv ale morţilor, şi vedea duhurile rele. Răspunz?nd ?ntrebării mele, ea mi-a confirmat că vede toate acestea cu ochii ei duhovniceşti.
Ea povestea: ?De c?te ori am văzut noaptea la fel de luminată ca ziua, şi nişte oameni păşind pe o scară.? Biblia vorbeşte chiar despre o astfel de vedenie. Iacov a avut această minunată vedenie ?n vis. El a zărit o scară ce unea cerul cu păm?ntul, pe care ?ngerii lui Dumnezeu coborau pe păm?nt şi urcau la cer (Facere 28, 12). ?Sfinţii plăcuţi lui Dumnezeu?, spunea ea, ?nu sunt cu noi ?n trup, ci ne m?ntuiesc ?n duh. Dacă noi (prin ?noi? ?nţelegea pe cei care eram cu ea, n. aut.) am fi vrednici, ni s-ar arăta şi nouă...?
Aceste minunate vizite o ?ntăreau pe Matuşka ?n ostenelile rugăciunii şi nevoinţei, iar sfinţii plăcuţi lui Dumnezeu se arătau spre a o ajuta ?n marile şi nespus de grelele osteneli pe care le săv?rşea. Matuşka ne-a povestit de mai multe ori despre aceste arătări.
Ocrotitorii ei duhovniceşti (al căror nume ?l purta) veniseră la ea de c?teva ori. ?A venit Macarie cel Mare. Purta o scufie ca o cunună şi mi-a adus nişte prescură, a tăiat-o bucăţele şi a pus-o pe faţa de masă. A pus o farfurioară pe masă, a pus puţină prescură pe ea şi a zis: ?Măn?ncă.? Dar eu m-am temut şi m-am tras la perete. Am luat doar una ? ce aromă, c?t era de gustoasă. Păcat că n-am luat-o pe toată.?
Altădată Matuşka Macaria a spus cuvintele Sf?ntului: ?Matuşka, nu-ţi va fi uşor. Nu te vei tămădui defel p?nă ce nu vii ?n cer.?
Schimonahia Macaria avea ?ntotdeauna parte de multă simpatie din partea locuitorilor Cerului şi de sfaturi despre cum să-şi ?mplinească nevoinţa vieţii sale. ?Acum patru ani (?n 1982) a venit Sf. Serafim din Sarov. Avea cu el raniţa. S-a aşezat pe laviţa de l?ngă pat şi a spus: ?Trebuie să dormi mai mult. Trebuie să dormi şase ceasuri, altfel vei slăbi!? Ea a răspuns sf?ntului: ?Dacă dorm aşa de mult n-o să mai am timp să-mi fac pravila de rugăciune şi să blagoslovesc apa şi uleiul?.? Aceasta mi-a spus-o pe 16 septembrie 1986.

3. Vederea Luminii Dumnezeieşti
A venit timpul să vorbim despre două vedenii ce au avut loc ?n casa schimonahiei. Iată ce a spus ea despre prima: ?Lum?nări legate cu panglici au căzut din cer şi au ars cu flacără. Erau lum?nări mari, ca acelea cu care iese paracliserul ?n timpul slujbei, la Heruvic.? ?nţelesul acestei vedenii a rămas o taină pentru mine, şi nu i-am găsit niciodată o explicaţie.
Dar a doua, care a avut loc pe 4 sau 5 februarie 1989, la care a fost martor un preot ce stătea pe atunci la Matuşka, cere o descriere mai amănunţită.
?nainte de vedenie, duhurile rele ?şi făcuseră de cap necontenit o lungă bucată de vreme, aduc?nd multe necazuri schimonahiei Macaria şi ?mpiedic?nd-o să-şi ?mplinească ?ndatoririle. Matuşka s-a rugat sfinţilor plăcuţi lui Dumnezeu şi ?mpărătesei Cerurilor să o scape de năvala lor. ?Sfinţii erau aici?, spunea ea, ?şi au zis: ?Cere Domnului să sfinţească El ?nsuşi (locuinţa)!?
M-am rugat lui Dumnezeu, nici nu mai ştiu c?t. Apoi, pe la trei dimineaţa, o strălucire a luminat casa! Ce lumină curioasă... Aşa de strălucitoare!... Oh, ce lumină era, cu totul aurie! Puteai găsi chiar o mărgică pe podea, aşa era de strălucitoare lumina! Şi o mireasmă, nu ca de tăm?ie, ci ca uleiul (de la mirungere) umplea casa... timp de trei zile a fost aşa de uşor, aşa de bine aici. Mi-a uitat de toate bolile. Apoi totul a trecut.?
Matuşka, ca ?n extaz, mi-a spus de această vedenie de mai multe ori de-a lungul a patru zile, iar eu priveam cu entuziasm binecuv?ntatul ei chip pe care strălucea oglindirea unei bucurii nepăm?nteşti.
Iată ce a spus părintele Nicolae, aflat ?n casa maicii Macaria, despre dumnezeiasca lumină. Dormea ?n spatele paravanului ce ?mpărţea camera, c?nd deodată s-a trezit, s-a uitat spre partea odăii unde era Matuşka, ?n spaţiul dintre soba de cărămidă şi paravan, dar s-a temut să iasă. Era pe la trei dimineaţa. La ?nceput lumina era slabă, dar apoi a pătruns ?n casă o lumină extrem de strălucitoare, ca o flacără aurie; şi era orbitoare, nici nu te puteai uita la ea. Era o lumină foarte strălucitoare.
?n legătură cu aceasta, amintim un fenomen similar petrecut prin rugăciunile Sf?ntului Serafim din Sarov şi ?nsemnat de N. A. Motovilov. ?Doamne?, s-a rugat atunci sf?ntul, ??nvredniceşte-l şi pe el [adică pe Motovilov] să vadă lămurit şi cu ochii trupeşti acea pogor?re a Duhului Tău, de care Tu ?nvredniceşti pe robii Tăi c?nd binevoieşti să Te arăţi ?n lumina măreţei Tale slave.?
Pentru ca cititorul să poată ?nţelege mai bine de ce fel de milostivire s-a ?nvrednicit schimonahia Macaria ?n acea noapte, voi cita ?ncă o relatare despre viaţa contemporanului Matuşkăi, Sf. Siluan Athonitul (?1938). ?Lumina dumnezeiască este energie nezidită. Cel ce o contemplă are parte ?nt?i de toate de un simţăm?nt ce-l cuprinde pe om ?n ?ntregime ? prezenţa Dumnezeului celui Viu. [...] Vede ?n duh pe Cel Nevăzut, ?l respiră, este cu totul ?năuntrul Lui. Acestei simţiri mai presus de cuget a Dumnezeului celui Viu i se adaugă vederea unei lumini cu totul deosebite prin firea sa de lumina fizică. Atunci omul se sălăşluieşte ?ntru această lumină, se face una cu ea, nemaisimţind nici materialitatea sa, nici pe cea a lumii. [...] Contemplarea Luminii dumnezeieşti nu ţine de ?mprejurările din afară; ea se poate arăta at?t ?n bezna nopţii, c?t şi la lumina zilei. Bunăvoirea dumnezeiască ?l cercetează uneori pe om ?n aşa chip, ?nc?t simţirea trupului şi a lumii ?mprejmuitoare nu este desfiinţată. Atunci omul poate răm?ne cu ochii deschişi, văz?nd deodată două lumini, pe cea firească şi pe cea dumnezeiască.?
Alte carti de interes :

cartea In mijlocul durerii, la capataiul celor suferinzi

In mijlocul durerii, la capataiul celor suferinzi

Preacuviosul parinte Eusebiu s-a facut remarcat in mod deosebit datorita celor 35 ani de misiune la Spitalul "Hipocrat" din Atena, ca slujitor al Sfantului Altar si duhovnic harismatic. ...

cartea UN PATRIARH APOLOGET GHENADIE AL II - LEA SCOLARIOS

UN PATRIARH APOLOGET GHENADIE AL II - LEA SCOLARIOS

Format A5, 250 pg., coperta color, folie mata Avem in fata noastra o incercare de restituire "in integrum", o monografie a unei personalitati ecleziastice covarsitoare prin rolul complex pe care l-a jucat ...

cartea Cuvioasa Melania Romana Binefacatoarea sau cum devin bogatii sfinti

Cuvioasa Melania Romana Binefacatoarea sau cum devin bogatii sfinti

Praznuita pe 31 decembrie, Cuvioasa Melania Romana a trait in prima jumatate a secolului V si a avut un destin spiritual in acelasi timp asemanator si diferit de cel al diaconitei Olimpiada din Constantinopol, ...

cartea Un patriarh apologet - Ghenadie al II-lea Scholarios

Un patriarh apologet - Ghenadie al II-lea Scholarios

...

cartea Minipateric contemporan

Minipateric contemporan

Multe chipuri de mari trăitori ai credinţei noastre au trecut în arhiva veşniciei neamului, fără ca noi, cei însetaţi de cuvintele lor, să-i întâlnim altfel decât ...

cartea Cuvioasa fecioara mucenica Teodora din Peloponez

Cuvioasa fecioara mucenica Teodora din Peloponez

Sfanta Teodora a primit moarte muceniceasca. Dar inainte de a muri, s-a rugat: " Ia-mi, Doamne , sufletul si iarta-i pe acuzatorii mei. Te implor, cu voia Ta, sa faci din trupul meu biserica, din sangele meu ...

cartea Viata si minunile Preacuvioasei Parascheva povestita tinerilor

Viata si minunile Preacuvioasei Parascheva povestita tinerilor

Despre Cuvioasa Parascheva, cei care, de-a lungul timpului, i-au scris viaţa au reţinut printre altele faptul că, la vârsta de zece ani, aflându-se într-o bi­serică închinată ...

cartea Biserica Ortodoxa in Tara Romaneasca. 1821-1859

Biserica Ortodoxa in Tara Romaneasca. 1821-1859

Perioada 1821-1859, reprezinta epoca istorica a reorganizarii pe baze moderne a Tarii Românesti, iar revolutia condusa de Tudor Vladimirescu, a dus la înlaturarea regimului fanariot si la introducerea ...

cartea Amurg in manastire. Viata Cuvioasei Starete Taisia

Amurg in manastire. Viata Cuvioasei Starete Taisia

Cuvioasa stareţă Taisia de la Leuşino este una dintre pildele acelor trăitori aleși care s� au lepădat de obârşia nobilă, de averea şi de slava acestui veac, pentru a urma lui Hristos ...

cartea Fericita Maria de Olonet - pustnica in padurile de nord ale Rusiei

Fericita Maria de Olonet - pustnica in padurile de nord ale Rusiei

Cuvioasa Maria din Oloneț era o reprezentantă tipică a aspirațiilor feminine într-un ținut „masculin” – sălbaticul nord al Rusiei. De altfel pustnicii, atât bărbați, cât ...

cartea Vietile celor care au zidit manastirile athonite

Vietile celor care au zidit manastirile athonite

Pentru orice creştin ortodox, mănăstirile din Muntele Athos sunt nu doar obiective de pelerinaj, oaze de spiritualitate, care astâmpără setea sufletească a celor atraşi de viaţa monahală autentică, ...

cartea Sfantul Amfilohie de la Poceaev. Viata si minunile

Sfantul Amfilohie de la Poceaev. Viata si minunile

Intreaga viata a Sfantului Amfilohie a fost o jertfire de sine adusa lui Dumnezeu si aproapelui in numele dragostei, fiindca dragostea este principalul rod al vietii crestinului si scopul vietii monahale. ...

cartea Calugarul

Calugarul

Aceasta carte trebuie citita integral! Nu se recomanda celor cu false pudori, celor care se smintesc usor, dar si celor care nu stiu sa respecte principiul hermeneuticii: adica sa situeze fiecare text ...

cartea Tatal nostru. Nu suntem singuri

Tatal nostru. Nu suntem singuri

Tatăl nostru este o rugăciune de căpătâi a creştinilor. Dată Bisericii de însuşi Domnul nostru Iisus Hristos, ea s-a făcut punte spre Dumnezeu, de două milenii, cărturarilor şi celor ...

cartea Despre pacatul injuraturilor

Despre pacatul injuraturilor

Cuprins: Pacatul injuraturilor Feriti-va de injuraturi Pedeapsa celor ce injura Pacatul dracuitului Feriti-va de dracuit Pedeapsa celor ce dracuie ...

cartea Minunile icoanei Maica Domnului Potirul Nesecat

Minunile icoanei Maica Domnului Potirul Nesecat

Icoana Maicii Domnului „Potirul nesecat” este cunoscută în întreaga lume ortodoxă, numele acesteia fiind familiar multor oameni – atât celor ce cred, cât şi celor ...

cartea Cuvinte alese

Cuvinte alese

Viata pamanteasca asemuita cu o reprezentatie de teatru Despre incercarile celor drepti De ce unii rai sunt pedepsiti din lumea aceasta , si de ce nu toti ...

cartea Patriarhii Romaniei - evocari omagiale

Patriarhii Romaniei - evocari omagiale

Acest album implineste o necessitate care era asteptata de multa vreme in randul monahilor, clericilor si a poporului binecredincios din Romania. Prin intermediul datelor biografice si a unor marturii ...