Rugaciunile Sfintilor Parinti sau Apanthisma


Coperta Rugaciunile Sfintilor Parinti sau Apanthisma -

Editura Sophia

Pret :   35.00 lei


 bucati





Editia de fata a Rugaciunilor Sfintilor Parinti (Apanthismei) reproduce traducerea de la Neamt din 1827, la care se adauga rugaciunile catre Dumnezeu ale Sfintului Efrem Sirul si o rugaciune a Cuviosului Iosif (†1828), ctitorul Manastirii Varatec.Nadajduim ca si cititorul de astazi isi va desfata sufletul si duhul cu frumusetea si inaltimea minunatelor rugaciuni ale Sfintilor Parinti adunate in aceasta culegere de flori duhovnicesti....


Format: 13 x 20 cm, 424 p.
Coperti cartonate

Editia de fata a Rugaciunilor Sfintilor Parinti (Apanthismei) reproduce traducerea de la Neamt din 1827, la care se adauga rugaciunile catre Dumnezeu ale Sfintului Efrem Sirul si o rugaciune a Cuviosului Iosif (†1828), ctitorul Manastirii Varatec.
Nadajduim ca si cititorul de astazi isi va desfata sufletul si duhul cu frumusetea si inaltimea minunatelor rugaciuni ale Sfintilor Parinti adunate in aceasta culegere de flori duhovnicesti.

Cuprins:
Īnainte cuvīntare către cititori
Cuvīnt pentru pocăinţă     
Cuprindere īn scurt din Psalmii Prorocului Davķd
Rugăciuni fel de fel
Rugăciunile Sfīntului Efrem Sirul
Rugăciune a Cuviosului Iosif de la Văratec
Cuvīnt de laudă pentru Arhierie
Notă asupra ediţiei
Glosar

Īntīia rugăciune către A tot ţiitorul şi Iubitorul de oameni Dumnezeu şi Părinte.
A celui īntru Sfinţi Părintelui nostru Vasilie cel Mare.

Stăpīne, Dumnezeule al tuturor, Părinte Prea bunule, Cela ce de a pururea eşti şi petreci, Cela ce eşti prea fără de īnceput mai nainte de toţi vecii, şi de a pururea asemenea ai pe a fi, nici īncepīndu se, nici īncetīnd; Cela ce cu fiinţa eşti cu totul neīnţeles, şi cu mărimea necuprins, şi cu bunătatea nemăsurat; Adīncul cel izvorītor şi nepovestit al puterii şi al īnţelepciunii, pe Tine bine Te cuvintez, că ai căutat cu milă şi cu īndurări spre a mea ticăloşie, şi m ai izbăvit de tina şi de noroiul lumii acesteia rele şi deşarte, şi de multele şi de multe feluri curse dintr īnsa ale vicleanului stăpīnitor al īntunericului veacului acestuia. Pe Tine bine Te cuvintez, Doamne, că ai minunat spre mine, păcătosul, milele Tale. Şi īntru toate prea iubitor de oameni Te ai făcut mie, şi hrănitor, şi ocīrmuitor, şi păzitor, şi sprijinitor, şi scăpare, şi mīntuitor, şi purtător de grijă al sufletului şi al trupului. Pe Tine bine Te cuvintez, Doamne, că ai arătat spre mine, nevrednicul, multă şi nemărginită iubirea Ta de oameni. Că īn fiecare zi, din a mea lenevire, īnsumi de sine mi vīnzīndu mă diavolului, mă păzeşti şi mă mīntuieşti, şi din cursele lui mă răpeşti. Pe Tine bine Te cuvintez, Doamne, că mi ai dăruit mie stăpīnire de pocăinţă pentru păcatele mele, şi mi ai arătat nenumărate pricini de īntoarcere de la răutăţile mele. Pe Tine bine Te cuvintez, Doamne, că neputincios fiind, īntăreşti slăbiciunea mea, şi nu mă laşi cu totul să cad, ci īndată īmi īntinzi de sus mīnă de ajutor, şi către Sine ţi mă īntorci.
Ce voi răsplăti Ţie, Stăpīne Prea bunule, pentru toate bunătăţile care ai făcut şi faci cu mine, păcătosul? Ce mulţumită Īţi voi da Ţie? Deci din zi pīnă īn noapte, ca o rīndunea, aşa voi glăsui; şi ca o privighetoare, aşa voi striga; şi nu voi īnceta binecuvīntīndu Te īn toate zilele vieţii mele, pe Tine, Făcătorul şi De bine dătătorul şi Purtătorul meu de grijă. Eu, Doamne, nu sīnt vrednic să grăiesc către Tine, pentru că sīnt foarte păcătos. Mulţumesc Ţie, Doamne, că īndelung ai răbdat pentru greşalele mele, şi pīnă acum nemuncit m ai lăsat. Mulţumesc Ţie, Doamne, că nu voieşti moartea păcătosului, precum să se īntoarcă şi să fie el viu. Că eu vrednic sīnt multe a pătimi, şi a fi lepădat de la faţa Ta, Doamne; iară iubirea Ta de oameni cea nepomenitoare de rău īndelung a răbdat pentru mine. Mulţumesc Ţie, Doamne, deşi nu sīnt din destul către mulţumirea nepomenirii Tale de rău. Miluieşte mă, Doamne, şi īndreptează mi calea sufletului meu, şi calea vieţii mele spre voia Ta, şi mă ocīrmuieşte precum ştie milostivirea Ta. Pentru mulţimea īndurărilor Tale, fă mă desăvīrşit spre tot lucrul bun al bunei plăcerii Tale, şi aşa mă slobozeşte din ticălosul meu trup. Că Ţie se cuvine a ne milui şi a ne mīntui pe noi, Dumnezeule. Şi Ţie Slavă, şi mulţumită, şi īnchinăciune īnălţăm, īmpreună şi Unuia născut Fiului Tău, şi Prea sfīntului, şi Bunului, şi De viaţă făcătorului Tău Duh, acum şi pururea, şi īn vecii vecilor. Amin.

Īntīia rugăciune către Domnul nostru Iisus Hristos.
A celui īntru Sfinţi Părintelui nostru Ioann Gură de Aur, pe care o zicea el īn fiecare zi.

Doamne Dumnezeul meu, Cel mare şi īnfricoşat şi slăvit, Făcătorul a toată zidirea cea văzută şi gīndită, Cela ce păzeşti aşezămīntul Tău şi mila Ta celor ce Te iubesc pe Tine şi păzesc poruncile Tale: şi acum, şi totdeauna, mulţumesc Ţie, pentru toate facerile Tale de bine cele făcute spre mine, cele arătate şi cele nearătate. Şi pīnă acum Te laud, şi Te slăvesc, şi Te măresc pe Tine; pentru care ai minunat spre mine milele Tale cele bogate şi īndurările Tale, sprijinindu mă din pīntecele maicii mele, şi īntru toate grijindu Te de mine, şi păzind şi ocīrmuind cu cuvioşie cele ale mele, pentru singură bunătatea şi iubirea Ta de oameni. Că nu ai trecut cu vederea smerenia mea, pentru nevrednicia şi īmpătimirea mea, ci pentru iubirea Ta de oameni şi milostivirea nu ai īncetat de a face bine şi a Te īngriji; şi pīnă la bătrīneţe şi cărunteţe, Dumnezeul meu, să nu mă părăseşti. Iisuse Hristoase, Numele cel bun, Dulceaţa mea, şi Dorirea mea, şi Nădejdea mea, Cela ce Te ai făcut om pentru noi, şi toate cu īnţelepciune le ai iconomisit şi le ai tocmit pentru mīntuirea noastră, mă mărturisesc Ţie, Doamne Dumnezeul meu, cu toată inima mea. Īmi plec genunchile trupului şi ale sufletului, arătīndu Ţi Ţie, Dumnezeului meu, toate păcatele mele. Pleacă Ţi şi Tu urechea Ta spre rugăciunea mea, şi lasă păgīnătatea inimii mele. Am păcătuit, am nelegiuit, am greşit, Te am īntărītat, Te am amărīt pe Tine, Bunul meu Stăpīn şi Hrănitor şi Purtător de grijă. Nu este nici un fel de răutate grăită sau negrăită, pe care nu am făcut o, şi cu lucrul, şi cu cuvīntul, şi cu cunoştinţa, şi cu necunoştinţa, cu aducerile aminte şi cu īnţelegerile. Cu covīr-şire īntru covīrşire păcătuind, şi de multe ori a mă pocăi făgăduindu mă, de atītea ori īntru aceleaşi păcate am căzut. Mai cu lesnire picăturile de ploaie se vor număra, decīt mulţimea păcatelor mele. Că au covīrşit capul meu, şi ca o sarcină grea s au īngreuiat. Că din tinereţile mele şi pīnă acum, poftelor celor necuvioase uşa deschizīndu le, porniri neīnfrī­nate şi fără de rīnduială am uneltit, īntinīndu mi haina Sfīntului Botez, cea ţesută de sus, biserica trupului meu mīnjind o, ticălosul meu suflet cu patimile necinstirii cu totul spurcīndu l, şi toată altă fărădelege şi nedreptate lucrīnd; pe care, de voi voģ din parte să le pomenesc, mă va lăsa vremea povestindu le.
Dar fiindcă toate le ştii Tu (că nici nu este zidire nearătată īnaintea Ta, că toate goale şi descoperite sīnt ochilor Tăi), ce se cade a zice către Cel ce ştii cele cunoscute de Tine? Īnsă inima mea se zdrobeşte, şi sufletul, şi cu totul īntru adīncul nedumeririi mă afund, aducīndu mi aminte că atunci păcătuind, nici puţin oareşce lucru de căinţă nu am arătat. Şi vremea tăierii este aproape, şi sorocul morţii stă de faţă, iară vremea pocăinţei, nicăieri. Pentru aceasta s a tulburat sufletul meu, şi de durere şi de īntristare este plin. Că ne gata şi nepregătit fiind, şi socotind şi cercīnd cele pentru sine mi, nimic din destul spre dare de răspuns nu aflu, nici vreun chip şi meşteşugire, prin care mă voi izbăvi de focul cel veşnic. Că dacă dreptul abia se mīntuieşte, eu, păcătosul, unde mă voi arăta? Şi dacă prin multe scīrbe Īmpărăţia lui Dumnezeu celor vrednici este īnsortită, şi strīmtă şi necăjită este calea vieţii, eu, īntru desfătare şi īntru neīnfrīnare totdeauna petrecīnd, cum mă voi īnvrednici de mīntuire? Şi dacă toată dreptatea omului este ca o tearfă lepădată, atīta noroi şi nedreptate ce se va socoti? Şi dacă pentru un cuvīnt deşert va să dea cineva seamă, eu, pentru atītea păcate, ce răspuns potrivit voi avea? Vai, suflete! Că aşa cele ale noastre au sporit! Scurtă este viaţa şi de puţină vreme, iute trecīnd şi către moarte trimiţīnd. Veşnică este munca, precum şi Īmpărăţia drepţilor, şi viaţa amīndurora necurmīndu se cu moartea. Deci ce voi face? Ce voi lucra? Īn ce beznă pe sine mi mă voi arunca? Că īnfricoşată este şi moartea, şi mai ales a păcătoşilor, fiindcă şi cumplită este – că moartea păcătoşilor cumplită este –, iară mai vīrtos, cu mult mai īnfricoşat lucru este a cădea īn mīinile Dumnezeului celui viu, dintru care nu este cel ce va putea să scoată.
Deci cīnd va veni să Se slăvească īntru Sfinţii Săi, şi să răsplătească fiecăruia după lucrurile lui, cīnd scaunele se vor pune, şi nemitarnicul Judecător īnfricoşat va şedea, şi rīul cel de foc va trece pe dinainte, şi strălucirea şi bucuria Drepţilor gătită se va arăta, şi toate milioanele Īngerilor, şi toţi oamenii cei din veac, īmpreună cu toată zidirea cea văzută şi cea gīndită cu cutremur va sta de faţă, ce voi face eu atunci, de ruşine plin fiind, de conştiinţă mustrat, de toată īndrăzneala şi darea de răspuns lipsit? Suspin dinspre toate părţile. Ah, rele! Ce voi plīnge īntīi? Ce voi suspina al doilea? Ce voi tīngui? Lipsirea de bunătăţi sau chinuirea durerilor? Nemărginirea muncii sau despărţirea de la Dumnezeu? Plīngi, ticăloase suflete, aducīndu ţi aminte de acestea, şi care după ieşire te vor īntīmpina, că foarte grele vor fi şi dureroase. Şi strigă:
Dumnezeul Puterilor, Dumnezeul cel veşnic, Dumnezeul milei şi al īndurărilor! Să nu mă părăseşti, să nu mă treci cu vederea, să nu depărtezi de la mine mila Ta. Ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mīntuirii mele. Că ştiu milostivirea Stăpīnului meu. Ştiu nepomenirea de rău a Iubitorului de oameni. Şi că voitor al milei este, Care nu voieşte moartea păcătosului precum să se īntoarcă şi să fie el viu, şi voieşte ca toţi să se mīntuiască şi la cunoştinţa adevărului să vie, şi mai ales cei ce se īntorc de la păcat. Că nu a venit să cheme pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi la pocăinţă. Că nu au trebuinţă cei sănătoşi de doctor, ci cei ce rău pătimesc.
Că şi aşa aflīndu mă, şi aşa socotind, nu mă abat din nădejdea cea bună, nici mă deznădăjduiesc de a mea mīntuire. Acum am īnceput a grăi către Domnul meu: Iară eu sīnt pămīnt şi cenuşă. Vierme, şi nu om. Ocară a oamenilor, şi defăimare a norodului. Dă mi mie cuvīnt īntru deschiderea gurii mele, Cela ce dai rugăciunea celui ce se roagă. Că de la Tine este toată darea cea bună, şi tot darul desăvīrşit de sus este, pogorīndu se de la Tine, Părintele luminilor. Ca şi să mă rog după vrednicie, şi să cer cele de folos, şi să nu mă īntorc smerit şi ruşinat, ci dobīndind cele ce am nădăjduit. Şi aşa mă voi duce bucurīndu mă, īntru deplin adeverirea inimii.
Miluieşte mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, că spre Tine a nădăjduit sufletul meu. Miluieşte mă, Doamne, că neputincios sīnt, Doctorul sufletelor şi al trupurilor. Ca şi cum aş sta īnainte la īnfricoşatul Tău scaun, ca şi cum m aş atinge de prea curatele Tale picioare, aşa mă rog şi cer, şi mă cuceresc cu zdrobită şi smerită inimă: Curăţeşte mă pe mine, păcătosul. Iartă mi mie, netrebnicului şi smeritului. Caută din Sfīnt lăcaşul Tău spre ticăloşia mea. Priveşte dintru īnălţimile Tale cele sfinte spre rugăciunea smeritului robului Tău, şi să nu treci cu vederea rugăciunea mea; slăbeşte mă, ca să mă odihnesc mai nainte de a mă duce, de unde de aici nu mă voi mai īntoarce. Ca un om am păcătuit, ca un Dumnezeu iartă mă. Că Tu ştii, Stăpīne, lesne alunecarea firii omeneşti, şi că plecat este cugetul omului cu osīrdie spre cele rele din tinereţe. Adu Ţi aminte că pămīnt sīntem. Adu Ţi aminte că numai Tu singur eşti curat şi fără prihană şi neīntinat, iară noi toţi īntru certări şi canonisiri sīntem. Adu Ţi aminte de īndurările Tale cele din veac şi de mila Ta. Şi să nu mă osīndeşti cu fărădelegile mele, nici să mi răsplăteşti după păcatele mele. Ştiu mulţimea fărădelegilor mele, că multă este, şi nu este supusă numărului, dar ştiu şi noianul iubirii Tale de oameni, că nemărginit este, şi nebiruit. Că Tu eşti cel ce ridici păcatul lumii, Care Te ai pogorīt din Cer pe pămīnt ca să cauţi oaia cea rătăcită şi pierdută, Păstorul cel bun, Cel ce Īţi pui sufletul pentru oi, şi ai venit īn lume să mīntuieşti pe cei păcătoşi, dintre care cel dintīi sīnt eu.
Miluieşte, Milostive, făptura mīinilor Tale. Să nu Te īngreţoşezi de mine, nevrednicul; ci īndură Te spre făptura Ta. Cela ce pentru mine Cruce ai răbdat, şi semnele rănilor ai primit şi m ai vindecat; şterge rănile mele cu doctoria milostivirii şi cu buretele iubirii de oameni. Că toate le poţi, şi nimic nu Īţi este Ţie cu neputinţă. Dă umilinţă inimii mele celei īmpietrite. Uşurează mi greutatea conştiinţei. Primeşte lacrimile mele şi suspinarea, ca ale curvei, şi ca ale lui Petru, verhovnicul Apostolilor. Primeşte această mică mărturisire şi pocăinţă a mea, Cela ce ai primit buna cunoştinţă a tīlharului pe Cruce. Primeşte rodul cel din buzele mele ca pe o jertfă vie, bine primită, īntru miros de bună mireasmă.
Mă rog, īmblīnzeşte Te. Mă cuceresc, īnduplecă Te. A păcătuit şi Manassģ, īmpăratul acela; ci nu s a pierdut, fiindcă s a căit. A păcătuit şi Davķd mai nainte de acela; ci păcatul plīngīndu şi, s a miluit. Multe pilde de acest fel am, care potolesc şi mīngīie mīhniciunea mea, care gonesc deznădăjduirea de la mine şi hrănesc nădejdea mīntuirii mele. Mīngīie şi Tu inima mea, Părintele īndurărilor şi Dumnezeul a toată mīngīierea. Odihneşte o, şi fă i bine cu izvorul milei Tale şi al bunătăţilor. Multe ai făcut din veac mari şi minunate, slăvite şi īnfricoşate, cărora nu este număr; iară dacă pe mine, curvarul, mă vei mīntui, mai multă şi mare minune vei face. Că atīta este puterea milostivirii şi a iubirii Tale de oameni, īncīt şi din noroi mărgăritar face, şi din fiu al gheenii, fiu al Īmpărăţiei săvīrşeşte.
Şi īncă voi striga către Domnul meu, şi către Dumnezeul meu mă voi ruga: Ocīrmuieşte rămăşiţa vieţii mele după voia Ta. Īntăreşte mă īntru frica Ta. Īntemeiază mă īntru dragostea Ta. Şi cu mulţimea bunătăţii Tale, sfīrşit bun, şi vrednic iubirii Tale de oameni dăruieşte mi. Şi caută cu milă şi cu iubire de oameni spre oasele şi īncheieturile mele, şi spre toată alcătuirea ipostasului meu. Şi la loc de repaos şi de odihnă ticălosul meu suflet povăţuindu l, aşează l. Că multe lăcaşuri sīnt la Tine, fiecăruia după vrednicie īmpărţindu i.
Şi īncă mă rog şi mă cuceresc: Dă, Doamne, şi dar de pricepere nevredniciei mele, ca să īnţeleg cele bine plăcute Ţie, şi mie de folos. Şi nu numai să le īnţeleg, ci şi să fac aceea, adică a nu mă răpi şi īmpreună a mă duce cu cei deşerţi, a nu lucra cele necuvioase, cu nemărire deşartă īmpreună a mă smeri cu cei smeriţi, şi cu cei ce pătimesc īmpreună a pătimi, şi celor ce greşesc a le ierta. Pentru că ştiu că de nu voi lăsa, nu mi se va lăsa. Pentru aceasta mă rog, iartă toate tuturor celor ce īmi greşesc mie. Că nu sīnt aceştia pricinuitori, ci eu, ticălosul, cel ce nu fac voia Ta, şi nu păzesc poruncile Tale. Şi celor ce mă iubesc pe mine răsplăteşte le cu bogatele Tale daruri. Şi pe părinţii cei duhovniceşti şi fraţii pe care Tu mi i ai dat, Milostive, cu judecăţile care ştii, īmpreună cu mine, cu iubire de oameni īndurīndu Te miluieşte i.
Graiurile acestea ale rugăciunii mele fie īntīmpinīndu mă pe mine, şi trăind eu, şi după ce voi muri. Mărturisirea aceasta şi lacrimile īndreptează se ca tămī­ia īnaintea Ta, iară eu īn fiecare zi aştept moartea cea netrecută. Şi trupul meu cel ticălos īngropării dīndu se, se va strica, pe care īl vei īnvia, Dătătorule de viaţă, nestricat, īn vremea facerii celei de a doua oară, iară duhul meu īn mīinile Tale īl pun. Odihneşte, Sfinte Stăpī­ne, īntru lumina viilor şi īn lăcaşul celor ce se veselesc, şi pe ai mei născători şi strămoşii şi fraţii, iară ai Tăi robi bine cunoscători, şi pe cei ce mi au poruncit mie, nevrednicului, să mă rog pentru dīnşii; şi tuturor celor ce īntru bună credinţă s au săvīrşit, iartă le. Că deşi am păcătuit, dar nu ne am depărtat de la Tine, nici am īntins mīinile noastre către Dumnezeu străin, ci pe Tine Te am cunoscut. Şi pe Tine Te am iubit. Şi īntru Tine am crezut. Şi Ţie ne īnchinăm, Unuia Dumnezeu īn Treime. Īntru Tine ne rugăm, şi la Tine nădejdile mīntuirii le atīrnăm. Miluieşte ne pe noi după mare mila Ta, şi ne mīntuieşte īntru Īmpărăţia Ta cea cerească.
Adevărat, Doamne al meu, Doamne: aşa facă se acestea īntru noi, cei ce nădăjduim spre Tine, pentru cea multă şi necovīrşită bunătate a Ta, şi pentru milostivirea şi iubirea Ta de oameni cea negrăită. Pentru rugăciunile Prea slăvitei, Prea lăudatei, Prea blagoslovitei şi Cu Dar dăruitei, Prea sfintei Stăpīnei noastre de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, ale Puterilor celor cereşti şi īnţelegătoare, şi ale tuturor Sfinţilor care din veac bine Ţi au plăcut Ţie. Amin. Amin. Amin.

Alte carti de interes :

cartea Rugaciunile Sfintilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Ioan Gura de Aur si Grigorie Teologul. Lumina din chiliile Sfintilor Parinti

Rugaciunile Sfintilor Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Ioan Gura de Aur si Grigorie Teologul. Lumina din chiliile Sfintilor Parinti

SFANTUL IOAN GURA DE AUR Cateodata, Dumnezeu da, alteori nu, insa in ambele situatii o face pentru binele nostru, asa incat chiar daca primesti, chiar daca nu, ai primit ca sa nu primesti, Ai fost ...

cartea Carte de rugaciuni pentru elevi

Carte de rugaciuni pentru elevi

Rugaciunile diminetii Psalmul 50 Crezul Sfat bun Rugaciunea copiilor mici Fericirile Rugaciunea elevilor Rugaciunea la masa de pranz Rugaciunea de calatorie Rugaciunea copiilor pentru parinti Rugaciunea ...

cartea 153 de istorisiri minunate adunate de la Sfintii Parinti pentru copii

153 de istorisiri minunate adunate de la Sfintii Parinti pentru copii

Cu totii ne dorim ca fiii si fiicele noastre sa dobândeasca binele sufletesc si trupesc. Pentru a-i învata pe copiii nostri calea vietuirii curate, adesea nu sunt suficiente metodele pedagogice ...

cartea RANDUIALA SFINTEI IMPARTASIRI

RANDUIALA SFINTEI IMPARTASIRI

Cuprins: Canonul Sfintei Impartasiri Rugaciunile inainte de Dumnezeiasca Impartasire Rugaciunile de multumire dupa Dumnezeiasca Impartasire ...

cartea Acatistul Sfintilor Parinti Ioachim si Ana

Acatistul Sfintilor Parinti Ioachim si Ana

...

cartea Viata si Acatistul Sfintilor si Dreptilor Parinti Ioachim si Ana

Viata si Acatistul Sfintilor si Dreptilor Parinti Ioachim si Ana

...

cartea Sfanta Liturghie in Invatatura Bisericii si a Sfintilor Parinti

Sfanta Liturghie in Invatatura Bisericii si a Sfintilor Parinti

...

cartea De la etica la fiintialitate. Spiritualitatea Sfintilor Parinti

De la etica la fiintialitate. Spiritualitatea Sfintilor Parinti

...

cartea Invatatura Sfintilor Parinti despre boala - rugaciuni pentru bolnavi

Invatatura Sfintilor Parinti despre boala - rugaciuni pentru bolnavi

...

cartea Morala Imparatiei intemeiata pe Sfanta Scriptura si Sfintii Parinti

Morala Imparatiei intemeiata pe Sfanta Scriptura si Sfintii Parinti

"Legea Imparatiei Cerurilor se intemeiaza pe o morala speciala, pe o spiritualitate unica si desavarsita. Ea ne-a fost lasata de Domnul Iisus Hristos. Aceasta morala crestina pe care se intemeiaza legile Imparatiei ...

cartea Paralipomena. Vechiul Testament in talcuirea Sfintilor Parinti

Paralipomena. Vechiul Testament in talcuirea Sfintilor Parinti

...

cartea Ezdra. Neemia. Estera. Vechiul Testament in talcuirea Sfintilor Parinti

Ezdra. Neemia. Estera. Vechiul Testament in talcuirea Sfintilor Parinti

...

cartea Pocainta si Euharistie. Cele mai cutremuratoare rugaciuni de pocainta ale Sfintilor Parinti

Pocainta si Euharistie. Cele mai cutremuratoare rugaciuni de pocainta ale Sfintilor Parinti

...

cartea Rugaciunile cele mai folositoare

Rugaciunile cele mai folositoare

...

cartea Teologie si spiritualitate in gandirea si viata sfintilor parinti

Teologie si spiritualitate in gandirea si viata sfintilor parinti

Sa simtim inaintea Cuvantului lui Dumnezeu ca suntem neputinciosi, limitati si nu de putine ori chiar falsi. ...

cartea TEOLOGIA IUBIRII in viziunea Sfintilor Parinti si a scriitorilor bisericesti din primele patru secole patristice, cu referire speciala la FERICITUL AUGUSTIN

TEOLOGIA IUBIRII in viziunea Sfintilor Parinti si a scriitorilor bisericesti din primele patru secole patristice, cu referire speciala la FERICITUL AUGUSTIN

...

cartea Sfintii Parinti despre Pocainta

Sfintii Parinti despre Pocainta

In cartea aceasta noua dintrā€‘o serie ce vine in intampinarea necesitatilor practice ale cres­­­­­­­­­­tinului sunt adunate lamuriri si povatuiri pe care ...

cartea Facerea. Vechiul Testament ĆÆĀæĀ½n tĆÆĀæĀ½lcuirea Sfintilor Parinti

Facerea. Vechiul Testament ĆÆĀæĀ½n tĆÆĀæĀ½lcuirea Sfintilor Parinti

Autorul imbina rigorile teologiei cu exigentele culturii actuale, oferind un valoros instrument de lucru adresat mai ales seminaristilor si studentilor in Teologie, dar si intelectualitatii crestine in general. ...